Calendaristic, biologic, astrologic și psihologic vorbind, toamna reprezintă încheierea unui ciclu și apropierea de final. Un final al vacanței, al concediilor, un final al frumuseții și vieții date de cele două anotimpuri precedente, un final al culorilor, al mirosurilor și al timpului frumos. Cu alte cuvinte, concluzionând superficial, am putea spune că toamna reprezintă o perioadă melancolică, o încheiere prematură a frumuseții vieții, a naturii și a timpului. De la stadiul de gând și până la conștientizarea acestui sentiment de amărăciune, cu toții trăim și simțim aceste cuvinte, măcar o dată în viața noastră de copii, adolescenți sau adulți.
Puțini însă ne gândim că, fără toamnă, nu am reuși niciodată să valorificăm toate roadele unei primăveri ploioase și ale unei veri toride, fără toamnă nu am mai prețui lumina și căldura soarelui, glasul și zborul păsărilor, frumusețea și mireasma florilor împreună cu toate roadele și minunile naturii.
Cu toate acestea, din multe puncte de vedere, farmecul toamnei este de neegalat. Toamna are și ea propriile începuturi. Odată cu grădinița, școala și facultatea, toamna își capătă noi valențe, noi înțelesuri – practic, din punct de vedere al dezvoltării noastre intelectuale și psiho-emoționale, toamna nu ar putea vreodată să reprezinte altceva decât un început; pentru unii dintre noi, un nou capitol din cartea vieții, iar pentru alții o nouă etapă, o nouă provocare sau o înduioșătoare amintire.
Toamna este plină de emoții pentru preșcolari, dar și pentru părinții acestora, care se întâlnesc pentru prima dată cu colectivitatea, cu responsabilitatea pentru propria persoană, cu un program fix și cu regulile societății. Deși singura treabă a lor este să fie cuminți, să se joace, să doarmă și să învețe poezii, „părăsirea” mediului de acasă, a prietenilor din fața blocului, trezirea dimineața la ora șapte și renunțarea parțială la mâncarea mamei sunt numai o parte din factorii care i-ar putea supăra și suprasolicita pe copiii de azi care, să nu uităm, sunt adulții de mâine… așa că haideți să îi ocrotim, să îi înțelegem și să le oferim oricâte îmbrățișări au ei nevoie pentru a se simți protejați.
Cu toții am trecut prin asta, stimați adulți, și țineți minte că fiecare categorie de vârstă își are propriile categorii de principii, priorități și probleme. Și noi le-am avut, și noi am fost ajutați, deci și noi avem obligația măcar de a nu rămâne indiferenți.
Colegii lor puțin mai măricei, care deja știu să mânânce singuri și să își încuie ușa de la casă, elevii mici și mari nu sunt scutiți nici ei de responsabilități și provocări, dar nici de momente frumoase și, mai ales, de libertate.
Aceasta este perioada vieții în care se leagă multe prietenii, se conturează personalități, apar gândurile și planurile de viitor, iar problemele de matematică devin reale probleme ale întregii familii. Cu toate acestea, gimnaziul rămâne, în continuare, o perioadă frumoasă a vieții, în care se află un echilibru între bucurii și responsabilități, între joacă și lectură, între interiorul și exteriorul gândurilor copiilor.
Ei bine, liceul deja reprezintă o cu totul altă lume, reprezintă prima alegere importantă și responsabilă din viețile noastre. Consider că unui licean îi este la fel de greu în acest nou început, precum unui preșcolar sau școlar din clasa pregătitoare. De ce? Pentru că școala este nouă, colegii sunt noi, nici doamna dirigintă nu mai e… și singurul aspect care a rămas constant sau chiar amplificat este responsabilitatea. Liceenii mici pășesc sfioși în noua clasă, fără să știe că tocmai trăiesc poate cea mai frumoasă perioadă din viața lor, pe când liceenii mari nu mai au timp să se bucure de ceea ce trăiesc datorită presiunii examenelor, viitorului și gândurilor. Viața de adult deja a început, responsabilitățile sunt peste tot, iar bucuria care cândva răsărea din lucruri mărunte acum este mult umbrită de ambiții și gânduri despre viitor, despre necunoscut.
Adevărata piatră de temelie a adulților care deja suntem o reprezintă facultatea,
o alegere grea, o perioadă și mai grea, plină de sacrificii, plină de obstacole, plină de nedreptăți și greu înțeleasă de oricine. Cu toate acestea, datorită nivelului de maturitate la care am ajuns, viețile oamenilor care deja sunt studenți încep să devină tot mai echilibrate, cu prietenii sincere, dar puține, cu visuri multe și planuri exacte, cu bani puțini, dar ambiție nesfârșită. Aceasta este perioada în care gândim, simțim și acționăm în calitate de adulți deja formați, iar dacă în această perioadă simțim că anumite lucruri ne scapă, sau dacă simțim că nu suntem suficient de dedicați vieții, este momentul crucial în care să facem o schimbare pentru a atinge nivelul pe care ni-l dorim și pentru care am muncit din răsputeri.
Așadar, toamna vine la pachet cu multe culori, mirosuri și arome, dar și cu multe trăiri, etape importante ale vieții și noi provocări pentru noi toți. În aceste momente doresc să le urez o toamnă minunată, un început frumos și o viață bună tuturor preșcolarilor, școlarilor, liceenilor și colegilor mei studenți, dar și tuturor oamenilor care ne ajută să creștem frumos: profesori, părinți, frați, bunici… și tuturor celor care ne poartă în gânduri, în rugăciuni și, de foarte multe ori, în palme.
O toamnă frumoasă tuturor!
Vlad Mulcuțan – Chiș
(gazetanord-vest.ro)
