(eseu nedeclarativ)
Am urmărit mereu,de-a lungul carierei mele de publicist, o seamă de imagini rezultate din medalioane, portrete, evocări ș.a.m.d, dar niciodată nu am urmărit, când am scris eu, efectele.
Sunt mărturie două cărți” (In-Out și Out-In) în care am adunat sute de însemnări ori consemnări despre preocupările celor din preajma mea, în diferite momente din viață și preț de zeci de ani.
Azi, am văzut un citat al zilei: „Când o ușă se închide/ alta se deschide” (Alexander Graham Bell) Și? Da! Am ales să deschid fereastra ochilor înspre femei … de august! Metaforic! Lipsită de un anume interes. Fie că suntem în preajma sărbătorilor din august, religioase ori personale, revine aici o altă întrebare pe lângă cea deja consacrată: „De ce scriu femeile” și anume „De ce dăruiesc femeile Frumosul din preafrumosul lor”?
Aureolată mă prinde lumina zilei „la umbra marilor copaci”, ar fi spus Brâncuși, dar cum știu să respect urme, mă tem că fac prea mare zgomot! Și chiar mi-aș dori să revin în Serial! Revenim, spunând că acest eseu nedeclarativ urmează altora din ultima vreme și este inspirat din realitatea vie. De aici! Sau din diaspora! Sau din marea dragoste – scrisul de taină!
În luna iunie, la Ziua Ziaristului (27 iunie) am postat pe site UZPR un eseu evocativ în memoria domnului Doru Dinu Glăvan (Eseu – ”(Ne)timpului din timp…..Ce-aș fi spus dacă…”)
Cu o sumă neașteptat de mare de aprecieri (inclusiv fiica Oana Maria Cenan Glăvan a scris înspre mulțumire de sine). Nimic nou, veți spune! Da! Așa este! Apoi am urmărit și am făcut cunoscut ecoul Înălțării și aducerii Acasă, la sediul UZPR, a Bustului! Domnul președinte Doru Dinu Glăvan s-a întors … în chip sculptat acasă, pe hol! Să fie și ceas! Și pas! Cu oile sale, ea – Oaia cea pierdută! De ce a trebuit să fie așa o știe Daniela Gumann și soțul său, Constantin Gumann, care au avut ideea unui bust realizat de sculptorul Nae Protopopescu. În ziua de 12 iulie s-a fost scris istorie pe treptele Uniunii!
În eseul de care pomeneam, am încercat să aflu ce e timpul/ netimp, dacă model îmi / ne era domnul Doru Dinu Glăvan. Și am înțeles că e Tăcere. Neliniști și mult Rece! Și între oameni? Da și nu! Mă întreb de ce doamna Maria Aiftincăi, strămutată la Arad din Cetatea Bucovinei, are adunate sute de colecții în Podu’cășii și de ce nu (se/le) vinde…Răspunsul e tot de taină! Frumosul uman! Nu tace! Din februarie până în august, Maria Aiftincăi a strâns în poala timpului (liber?!!!) momente și monumente. Expoziții, primiri de oaspeți la Sânziene și spectacol în cadrul natural de pădure, ghidaj cu copiii din Mako Ungaria cu doamna Julia Birta Mihaela în urma Taberei de la Băile Lipova (proiect menit a promova cultura și limba noastră).
Și Mihaela Julia Birta are proiecte de îmbălsămare a seninului său plecat de la Alba Iulia la românii din Ungaria! Să nu se uite clipa! Ușa închisă spre care tindem să dăm cu creștetul plecat spre luare de minte! Să ne deschidem! Închisul din noi?
Îl deschide si Smaranda Kafka din Șofronea/Sydney prin două cărți! Care se vor întoarce curând Acasă! Duminica! „Abc-ul unei vieți” și „Alb și Negru” … un palmares de august! Lună a bunului gust de Gustar! Cu poame la urechi și must în cupa vieților noastre!
De ce am ales să înșir mărgăritari de cuvinte când Timpul se tace așa plăcut! Nu am să tac nici când se dăscălește pe slove… (exemplul tainic sunt Carina A. Baba cu „Timpul potrivit” și Adina Matei cu „Pentru tine,copile drag!” ) De ce? Pentru că e tot august din iulie! Zile de sărbătoare! Cu aniversări de smaragd.
Revin la titlul eseului…ce taină!!!!Ce lumini răspândesc femeile din „cuptorul” lui „gustar” sau Sântămărie spre noi cei de lângă ele… acum… le aduc prinos! Metaforic! Ca și cartea pentru Daniela Gumann („O viață de om într-o jumătate de veac”… scrisă alături de Carina A. Baba). Acestea toate ar putea fi fost nedeclarate – nestoarse de seva brutului și arse la foc pământiu… Dar e August! e augur … E azur! Emoții și sensuri!
Ce are aici domnul Doru Dinu Glăvan? Are Cultul prieteniei… care se ia! E molipsitor de râios! Dar e dulce!
Ce are aici Daniela Gumann și Constantin? – Cultul modelului!
Ce are aici Carina A. Baba și Adina Matei? – Cultul modestiei!
Ce are aici Julia Mihaéla Birta? Smaranda Kafka și Anișoara Laura Mustețiu? – Cultul românismului plecat să fie anunțat (Anișoara Laura Mustețiu e din Timișoara/Sydney și scrie).
Preamărit și slăvit fie august! Am luat cu mine, din dinamica vieții, această curea de abajur cu oameni din jur! Dar nu sunt toți! Și vor fi curând! Ca să întâmpinăm Sântămăria Mare/trebuie să trecem Schimbarea la Față! Măreață!
În concluzie, am așa o liniște în jur care îmi oblogește sufletul, ca apa unui lac,în care am cufundat departe de cei aproape, o parte din fărâma clipei pentru că, nu-i așa?, e bine să ne fie bine tâlcuirea modelelor în care credem ori ne încredem!
Așadar…de ce dăruiesc femeile Frumosul din preafrumosul lor?!
Scurt eseu nedeclarativ…căci, dacă mă voi întoarce (vreodată) la toate viețile pe care nu le-am trăit (nici publicat în Biografia jurnalistică) tot aici… aș fi!
A consemnat,
Florica R.Cândea / UZPR Arad
