Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a fost atacată pe stradă în Copenhaga, pe 7 iunie 2024: un polonez în vârstă de 39 de ani, care a fost arestat, a apărut pe 8 iunie 2024 la Tribunalul din Frederiksberg pentru o audiere preliminară; el a fost acuzat de violenţă împotriva unei persoane aflate în serviciul public, dar acesta își neagă vinovăţia; suspectul a fost plasat în arest preventiv.
Prim-ministrul a fost dusă la spital pentru un control după incident, iar programul ei oficial din 8 iunie 2024 fost anulat. La ieșirea din spital, ea a mulţumit oamenilor pentru „multele mesaje de susţinere şi încurajare”, pe care le-a primit și pe care le-a numit „incredibil de emoţionante. Sunt întristată şi afectată de incident, dar în rest sunt bine și am nevoie de linişte şi pace, alături de familia mea”.
Fehmarnbelt – cel mai lung tunel subacvatic din lume
Coborând până la 40 m sub Marea Baltică, tunelul Fehmarnbelt va lega Danemarca de Germania având 18 km lungime. Tunelul va eclipsa cu mult actualul deţinător al recordului pentru drumuri şi căi ferate, tunelul Drogden, de 3,5 km, care, împreună cu podul Øresund, leagă Danemarca de Suedia. Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat pe 25 iunie 2024 primul segment feroviar al viitorului tunel.
Spre deosebire de o mulţime de tuneluri care trec pe sub apă – inclusiv tunelul Canalului Mânecii – care au fost construite cu ajutorul unor maşini de forat ce sapă prin pământ, secţiunile tunelului Fehmarnbelt sunt construite la suprafaţă şi apoi scufundate pe fundul mării – abordare mai eficientă şi mai bună pentru mediu. Tunelul Fehmarnbelt va cuprinde 90 de componente lungi de 217 m și care cântăresc câte 73.500 de tone fiecare, fiind construit pe uscat într-o fabrică înfiinţată special pentru acest proiect.
Lucrările la tunel se vor finaliza în 2029. O călătorie de traversare cu feribotul durează 45 de minute, iar prin tunelul subacvatic traversarea se va putea face în doar șapte minute. Mașinile vor putea traversa Marea Baltică în doar zece minute pe cele patru benzi care vor fi construite.
Taxa pe emisii
Începând din 2030, Danemarca va implementa această taxă ce vizează reducerea semnificativă a emisiilor de metan și dioxid de carbon provenite de la vaci, oi și porci.
Ministrul Impozitării, Jeppe Bruus, a declarat că această măsură face parte din strategia națională de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030. Danemarca va deveni astfel prima țară din lume care introduce o taxă reală pe CO2 în sectorul agricol.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia