În zilele de 22-25 august 2024, în Piața Sfatului din Brașov s-a desfășurat o nouă ediție a Festivalului „Romani Kultura”, organizat de Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și cu sprijinul Partidei Romilor „Pro Europa”.
Festivalul și-a propus cunoașterea câtorva elemente identitare ale istoriei și culturii rome pe cale livrescă, dar și pratică, prin integrarea atât în context național, cât și internațional.
Pentru oferirea unei baze de studiu a istoriei și a culturii rome au fost realizate două standuri de carte atât pentru copii, cât și pentru adulți, redactate atât în limba română, cât și bilingv și chiar trilingv, precum: „Arta meșteșugurilor rome din România”, Vasile Ionescu – „Romii, o istorie culturală”; „De la Victimizare la Conștiința Cetățenească – Calea Pentru Integrarea Romilor”, „Furtună și Melancolie, o introducere în fundamentele istoriei și culturii rome”; Nicolae Gheorghe – „O viață dedicată romilor”; „Artiști romi în arta contemporană”; „O samudaripen. Holocaustul romilor. România. Deportarea romilor în Transnistria”; Chiriac Bogdan – Mihail Kogălniceanu și curentul aboliționist în Moldova”; „Zumavimata, antologie de texte literare inspirate din cultura romilor”.
De asemenea, a fost realizat un panou pe care au fost prezentate principalele personalități de etnie romă din România, fiind menționat și rolul lor în cultura românească și în cea universală: Nicolae Gheorghe (1946 -2013), sociolog; Django Reinhardt (1910 -1953), chitarist și compozitor; Yul Brynner (1920 – 1985), actor, regizor, producător de la Hollywood, căștigător al Premiului Oscar; Sorin Aurel Sandu (n.1973), actor; Marian Petre (n. 1963), sculptor; Oana Rusu (n.1978), actriță; Mihaela Drăgan (n.1986), actriță; Alina Șerban (n.1987), actriță și regizoare); Connect – R (n 1982), artist; Georges Boulanger (1983 – 1958), violonist.
Cea mai mare parte a festivalului s-a desfășurat pe două coordonate, meșteșugurile și muzica, reprezentative atât pentru etnia romă, cât și pentru români și alte etnii.
O informație valoroasă, bine sistematizată despre meșteșugurile practicate de romii din România de-a lungul timpului poate fi găsită în cele două cărți expuse la târg: una de colorat pentru copii „Meserii tradiționale rome” și „Arta meșteșugurilor rome din România”.
După cum se menționează în studiul amintit, există dovezi documentare că romii s-au stabilit în Țările Române, în anul 1385.
De-a lungul timpului s-au dovedit a fi foarte buni meșteșugari.
Clasificarea lor s-a făcut în funcție de meșteșugul practicat.
Astfel, cei care se ocupă cu prelucrarea metalelor se numesc: căldărari, argintari, spoitori (costorari), ceaunari, fierari, tinichigii.
Romii care se ocupă/se ocupau cu prelucrarea lemnului se numesc: rudari, corfari, lingurari, fusari, albieri. Pe lângă aceștia, pot fi amintiți: lăutarii, pielarii sau ciurarii (prelucrarea pieilor), cocalari (prelucrarea osului și a coarnelor), cărămidari (făceau cărămidă), perieri (prelucrau păr de animale), geambași sau lovari (făceau negoț cu cai), ursari (cei care mergeau cu ursul dresat, fie pentru divertisment, fie în scop terapeutic), florari boldeni.
La Târgul de la Brașov am avut ocazia să cunosc câteva persoane reprezentative pentru anumite meșteșuguri, datorită standurilor organizate, cât și susținerii de ateliere.
Victor Clopotar, din localitatea Brateiu, județul Sibiu s-a născut cu pasiunea prelucrării metalelor în sânge, pe care a moștenit-o de la bunicul și tatăl său.
Prelucrează manual aramă și argint din care obține o serie de obiecte: cazane de țuică, ibrice etc. S-a specializat și în gravură metalică.
Colaborează cu doi designeri și lucrează împreună cu fiii săi, reușind să transmită interesul pentru acest meșteșug chiar și nepoțelului său de 4 ani.
Se bucură de apreciere atât în țară, cât și în străinătate.
A fost selectat de Muzeul Național „Dimitrie Gusti” din București și de Muzeul „Astra” pentru precizia execuțiilor.
A reprezentat și reprezintă România atât la târguri și expoziții din țară, cât și din străinătate: Oslo, Viena, Veneția etc.
Cu multă bunăvoință ne-a vorbit și despre o mâncare tradițională specifică romilor, masaișah (șahaimas), varză tăiată fideluță, cu carne, roșii și ceapă, consumată cu mămăliguță.
Soția dumnealui confecționează costume tradiționale specifice etniei române și creează și modele noi, o combinație între tradițional și modern.
Romeo Bogdan, din Tecuci, județul Galați, originar din localitatea Toplea, a moștenit de la tatăl și de la bunicul său meseria de ceaunar.
A realizat primul ceaun când avea vârsta de 6-7 ani și a început să lucreze singur după ce a împlinit vîrsta de 20 de ani.
Confecționează din aluminiu ceaune, cratițe, forme pentru prăjituri, trepieduri, foarfeci etc.
Ne-a făcut cunoscută și tehnica de lucru, care este cea moștenită din străbuni. Pe un strat de nisip special se fixează o matriță din lemn, pe care se așază modelul din fontă, cu fața în jos, pe el se pune nisip care se presează, se ridică modelul, rămâne miezul de nisip în tipar. Se așază matrița la loc. Se toarnă aluminiul topit la temperatura de 800 grade.
Stan Costica, din Băbeni Vâlcea face parte dintr-o familie veche de rudari. La ora actuală, lucrează împreună cu toată familia ei, inclusiv copiii. Obține obiecte de uz casnic: funduri, sucitoare, coveți, măsuțe, tigăi din lemn de esență moale: salcie, plop, pe care îl supune mai multor operațiuni de prelucrare: decupare, cioplire, tesluire, scobire, șlefuit de mână.
Obiectele obținute se țin 2-3 luni la uscat, după care se finisează.
Radu Ion, argintar din București, din cupru, alamă, argint, creează bijuterii: cercei, inele, brățări, cât și ceaune și balanțe în miniatură. Are un atelier mobil cu care se deplasează la târguri și lucrează în fața vizitatorilor.
Radu Sorin, din Alexandria, confecționează bijuterii: inele, cercei din aur și argint, monede etc. Ne-a făcut cunoscute și câteva aspecte ale tehnicii de lucru. Pentru bijuterii metalul topit se bate cu ciocanul, se șlefuiește cu pila și cu șmirghel numai pe jumătate, se dă luciu cu pila albă.
Pentru monede metalul nu se topește, se bate doar cu ciocanul.
Târgul de artizanat de la Brașov nu s-a adresat însă numai romilor, ci și românilor și altor etnii de pe tot cuprinsul țării și chiar din afara ei, care ca niște albinuțe harnice și creative, și-au expus produsele/creațiile în Piața Sfatului.
Astfel, vizitatorii s-au putut bucura de bogăția și diversitatea produselor realizate de meșteșugari din diverse zone ale țării: îmbrăcăminte tradițională românească, ceramică, prelucrarea lemnului, bijuterii, cosmetică, leacuri terapeutice, dogărie, pielărie.
Ia/cămașa tradițională românească a fost adusă la târg de: Andra Marinică, soții Maria și Daniel Stanciu, Bertalam Levente.
Andra Marinică, reprezentantă a Proiectului „Veșnic Ie”, marcă OSIM, face parte dintr-o familie cu o bogată tradiție de confecționare și de conservare de ii și alte obiecte tradiționale. Meșteșugul a fost moștenit de la o străbunică, fostă angajată a unei societăți meșteșugărești, ce lucrase pentru export.
Proiectul „Veșnic Ie” a fost creat în anul Centenarului Marii Uniri, are ca scop realizarea legăturii dintre generații prin intermediul acestui element identitar românesc și se adresează românilor de pretutindeni.
La Târgul de la Brașov au fost expuse ii lucrate pe bumbac, cusute pe pânză topită cu fir de bumbac și mătase, cu motive tradiționale, cât și accesorii, precum brâie țesute în război, în fir de bumbac și lamé, ștergare, moștenire de familie.
Maria și Daniel Stanciu din Breaza confecționează ii autentice, lucrate exclusiv manual, pe pânză topită, cusute cu fir de bumbac și mătase, cu motive geometrice și stelare, precum: steaua cu 16 țepi, steaua cu 8 colțuri, scutul sufletului.
Bertalam Levente de la Odorheiu Secuiesc s-a specializat în confecționarea de ii tradiționale, cămăși, bluze, fuste, lucrate din in topit, tratat pentru a nu intra la apă, prevăzut cu aplicații din dantelă lucrată cu iglița.
Foarte bine reprezentate la târg au fost și produsele pentru îngrijirea/tămăduirea trupului și a sufletului.
Matei Larisa Timea, ghid holistic, a participat la târg în calitate de reprezentant al Echipei „Drumul către vindecare” al cărei scop este de conștientizare, vindecare, transformare a ființei umane, în vederea conștientizării propriei deveniri și regăsirii Sinelui Divin.
Aceasta se poate obține prin produse vegetale și artizanale, precum „Labirintul spiritual”, un disc rotund cu mai multe cercuri concentrice, creat după motivul labirintului existent pe pardoseala Catedralei din Chartres, cât și prin diverse practici, precum cea a hipnozei spirituale.
Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului – Baital” a românilor din Ucraina combină puterea tămăduitoare a plantelor cu aceea a sacralității, prin crearea de icoane din chihlimbar, brățări și inele pe care sunt inscripționate rugăciuni și psalmi, apărători cu bob de tămâie sfințit la Sfântul Iov de la Poceaev, unguent mănăstiresc preparat cu ceară, propolis, amestec de plante și ulei, sfințit la candela Maicii Domnului Odightria – Baital, cruci.
Firma Alldaynatural este specializată în producerea de cosmetice realizate din ingrediente naturale: unt de shea, cacao, jojoba, argan, migdale, macadamia, acid hialuronic, cicoare, aur coloidal, caviar, peptide, pro vitamina B3, vitamina C.
Lavanda, planta arhicunoscută în cosmetica și medicina românească, a fost prezentată la târg, fie în stare naturală, fie în diverse produse, creme, uleiuri, săculeți, aduse din localitatea Drăgoești, județul Ialomița etc.
Ceramica de Horezu, element identitar românesc, inclus pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO, a putut fi admirată pe standul Alinei Iorga, care ne-a făcut cunoscute și principalele motive pictate pe ea: cocoșul – deșteptătorul olarului, bufnița – protectorul casei, șarpele – păzitorul casei, peștele, simbolul credinței, spicul grâului, al bogăției.
Bijuteriile pezentate la târg au oscilat între tehnici tradiționale de lucru, cât și inovative.
Familia Emil și Rodica Milășan au expus bijuterii din lemn, pictate și lăcuite. Domnul Emil Milășan, sculptor în lemn, este pasionat de istorie pe care o prezintă în statuete reprezentând stindardul Daciei, cât și personalități: Decebal, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul.
Gabriela Ivhasz a încântat printr-o expoziție originală de mare finețe în care au putut fi admirate bijuterii confecționate din flori naturale, suflate cu rășină.
Nu au lipsit nici obiectele de dogărie, lucrate de Gagiu Nicolae, cele confecționate din piele de Bălăceanu Florentina din Brașov ș.a.
Pe lângă produsele cu valoare pur utilitară sau utilitar-estetică, la târg, iubitorii de frumos, membri ai Societății „Florea Manufactura”, au adus și obiecte cu rol pur estetic, precum: florile confecționate din ceramică, glazurate cu sticlă, într-o diversitate de culori și de specii: maci, margarete, panseluțe, petunii, lalele, floarea-soarelui, completate de legume și spiriduși peste care tronează gingașă zâna florilor.
Începutul acestui meșteșug în familia Florea se datorează unei mătușe, care în tinerețe și l-a însușit în anii de școală și l-a practicat în calitate de lucrătoare la o fabrică de ceramică.
A interupt și după 20 de ani, l-a continuat prin intermediul acestei afaceri de familie.
Carmen Haraga din Brașov a comercializat antichități: ceasuri de porțelan belgian pictat manual, farfurii și cești de porțelan englezesc.
Gastronomia a fost și ea bogat reprezentată la târg, mai ales prin produse de origine orientală: sortimente de halva, baclava, rahat, șerbet, sugiuc, sarailii, rodii, cât și gălușe cu prune, plăcintă cu portocale, sucuri și limonade, miere.
În fiecare seară, pe scena în aer liber din Piața Sfatului s-au desfășurat spectacole de muzică tradițională.
Timp de trei zile, tradiție și inventivitate, necesitate utilitară și dragoste pentru frumos, pasiune și hărnicie, modestie și înverșunare de a duce mai departe vechi meșteșuguri și de a crea altele noi, putere de a trece peste dificultăți, muncă și divertisment și-au dat mâna și au transformat spațiul din Piața Sfatului din Brașov într-un tablou viu în care români, romi, sași, maghiari păreau picuri de lumină presărați pe un covor al autenticității și al diversității creaționale.
Elena Trifan
