Szijjártó Péter, actualul ministru de externe al Ungariei, se numără printre participanţii la taberele revizionismului și neonazismului unguresc.
Făclia de Cluj prezină în exlusivitate o fotografie realizată în 2004 în tabăra neohorhysto-nazisto-revizionistã Magyar Szighet de la Veroce-Ungaria în care Péter Szijjártó apare alături de Toroczkai Laszlo, liderul Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate, organizatorul taberei. La aceeași masă mai stau doi liderii ai formațiunilor de extremă dreapta Jobbik şi Partidul Agrarian.
Tabăra Magyar Sziget a fost gândită ca un loc în care militanții pentru Ungaria Mare să caute soluţii pentru combaterea efectelor Trianonului. Totodată, tabăra s-a dovedit a fi şi un pol al ofensivei împotriva spiritului Uniunii Europene și al valorilor spirituale ale bătrânului continent. Prima ediţie a manifestării a avut loc în 2001 la Kismaros, localitatea aflată la aproximativ 60 de kilometri de Budapesta, pe malul stâng al Dunării, aproape de granița cu Slovacia. De atunci, mai mulţi ani la rând, în luna august, liniștea și armonia locuitorilor din zonă erau sparte de bocancii militărești ai sutelor de tineri neorevizioniști, neohorthysti, adepți ai dreptei europene.
În cadrul acestei tabere, timp de o săptămână, aveau loc prelegeri, discuții libere și dezbateri cu privire la viitorul maghiarimii în contextul Uniunii Europene și al globalizării, la autonomia maghiarilor din afara granițelor Ungariei, dar și despre ”nedreptățile” istorice suferite de națiunea ungară, cel mai frecvent exemplu dat de organizatori fiind Tratatul de la Trianon din anul 1920. Tot de aici se puteau cumpăra portrete cu Hitler, Miklos Horthy, cărți cu subiecte referitoare la efectele Trianonului, cu opera lui Wass Albert, despre istoria Ardealului etc.
Atât la dezbateri, cât și la concerte nu au lipsit scandările „Vesszen Trianon” (Să piară Trianonul), „Igazsagot magyaroraszagnak” (Dreptate pentru Ungaria), „Ria, ria Hungaria”, „Magyar vagyok, nem turisto” (Sunt maghiar, nu turist), „Nem, nem soha” (Nu, nu, nicodată).
Cum se putea „redobândi” Transilvania
În cadrul dezbaterilor putea fi urmărit istoricul Raffay Erno, care, printre
temele abordate, s-au numărat cele privind posibilităţile şi variantele pe care Ungaria nu le-a luat în calcul pentru revizuirea Tratatului de la Trianon.
Istoricul ungur, al cărui volum despre Trianon a stat la baza filmului documentar cu același nume, difuzat și în România la începutul anului 2004 le explica participanților despre cum ar fi putut Ungaria să revină la granițele de dinainte de 4 iunie 1920. El susținea că a fost ratat momentul 1989, când, pe fondul revoluției din România, se putea redobândi Transilvania. Pentru acest eșec, în opinia lui Raffay Erno, se face vinovată Securitatea ungară, care, în loc să acționeze în virtutea interselor Ungariei, „a colaborat cu armată română pentru a neutraliza grupurile de securiști români”. În același fel, dar în timpul intervenției NATO din Iugoslavia, în 1999, Budapesta, spunea Raffay Erno, putea să recâștige controlul asupra Voivodinei.
De asemenea, a fost prezent la mai multe ediții fostul ministru al Apărării în perioada 1990-1992, Fur Lajos, care vorbea despre ”soarta maghiarilor din bazinul carpatic”. Nu au lipsit nici discursurile despre „simbolurile de dreapta”.
La tabără au mai fost prezenţi Borbely Imre, fost deputat UDMR, dar şi preşedintele de atunci al Uniunii Mondiale a Ungurilor (UMU), clujeanul Patrubany Miklos.
Printre particinanţii la una dintre ediţiile taberei s-a numărat şi Péter Szijjártó, actualul ministru de externe al Ungariei. Péter Szijjártó, pe atunci lider al organizaţiei de tineret a FIDESZ, a ţinut să ia parte la o dezbatere a reprezentanților organizațiilor de tineret ale partidelor de dreapta din Ungaria, simpatizanți ai HVIM. Este vorba de Toroczkai Laszlo, lider al Mișcării Tinerilor din 64 de Comitate (HVIM), reprezentantul tinerilor din Jobbik şi cel al Partidului Agrarienilor, condus atunci de ultranaţionalistul István Csurka.
HVIM-organizaţie neorevizionistă, antisemită, neohorthystă şi antieuropeană
Mișcarea Tinerilor din 64 de Comitate (HVIM), fondată de Toroczkai Laszlo în 2001 după modelul organizării administrativ-teritoriale al fostului regat ungar, este considerată de presă maghiară ca fiind o organizație neorevizionistă, antisemită, neohorthystă. HVIM are membri și filiale în întreaga Ungarie, dar și în zonele care au aparținut fostului regat maghiar, respectiv în Ucraina, Voivodina – Serbia, Slovacia și în Transilvania. HVIM a colaborat pe parcurusl anilor cu toate partidele de dreapta din Ungaria, cum ar fi Organizația de tineret a FIDESZ, noul partid de dreapta Jobbik, Organizația de tineret a Partidului Liber-Democrat, condus de fostul ministru de Justiție David Ibolya, precum și cu cea a Partidului agricultorilor condus de ultranaționalistul Csurka, dar și cu organizații de dreapta cum ar fi cele de tipul skin-heads (capete rase – n.n.).
HVIM are legături de colaborare și cu organizații de același tip din străinătate, cum ar fi Mișcarea pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate din Irlanda de Nord care patronează aripa militară IRA. De altfel, la una dintre ediţiile taberei ”Magyar Sziget” unul dintre invitații de seamă a fost chiar unul dintre fondatorii acestei organizaței IRA.
HVIM este cunoscută ca fiind și una dintre cele mai active organizații cu caracter antisemit din Europa Centrală. Una dintre acţiunile împotriva evreilor a fost organizată la începutul lunii mai în Szolonok, când peste 400 de militanți au cerut anularea hotărârii prin care acest oraș s-a înfrățit cu o localitate din Israel. Membrii HVIM îi acuză pe evrei că se fac vinovați de cea mai mare parte a acțiunilor teroriste din întreaga lume. HVIM se declară împotriva Uniunii Europene, considerând că procesul de integrare al Ungariei în această structură va duce la pierderea identității națiunii maghiare.
Planul de atentat de la Târgu Secuiesc
În România, HVIM și-a organizat filiale încă din 2001. În 2015, de Ziua Naţională la României lideri ai Mişcării au încercat să comită un atentat la Târgu Secuiesc, în Covasna.
Potrivit anchetatorilor, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în judeţul Covasna, la data de 1 decembrie 2015, “în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”.
Beke Istvan a fost arestat preventiv pe 1 decembrie 2015, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Ulterior, procurorii au extins cercetările în acest dosar şi l-au reţinut pe Szocs Zoltan, preşedintele grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate. În iulie 2018, Curtea Supremă i-a condamnat definitive pe extremiştii Szocs Zoltan si Beke Istvan la câte 5 ani de închisoare.
Péter Szijjártó, inspirat de retorica din tabăra Magyar Sziget?!
Revenind la ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, nu ar trebui să surprindă politica pe care acesta o promovează și atitudinea pe care o manifestă după ce a fost partener al creierelor revizionismului și neonazismului unguresc. Reacția pe care a avut-o recent la adresa ambasadorului român la Budapesta pare a fi desprinsă din atmosfera taberei Magyar Sziget și nicidecum de la vârful diplomației unui stat membru al UE și NATO. De altfel, nu este pentru prima dată când șeful diplomației ungare șochează prin gesturi care depășesc linia roșie a uzanțelor diplomatice. În 2016, Péter Szijjártó le-a interzis diplomaţilor unguri să participe la evenimentele prin care România îşi marchează Ziua Naţională.
Tot Péter Szijjártó a surprins prin declarația potrivit căreia „maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare” . Practic, prin aceast mesaj, șeful diplomației ungare dorește să arate că țara sa trebuie să-și exercite autoritatea și asupra maghiarilor care trăiesc în granițele altor state, în special a celor peste un million care locuiesc în România.
Cosmin Puriș
