Căldura din Antarctica
Un val de căldură record, care se desfășoară în perioada iernii australe, care ar trebui să fie cea mai rece, în cel mai rece loc de pe Pământ îi îngrijorează pe oamenii de știință cu privire la ceea ce ar putea însemna pentru sănătatea viitoare a continentului Antarctica și la consecințele pe care le-ar putea avea pentru milioane de oameni din întreaga lume (Alarmă globală: un eveniment foarte neobișnuit lovește Antarctica. Poate avea consecințe grave pentru milioane de oameni din întreaga lume (stiripesurse.ro): de la jumătatea lunii iulie 2024, temperaturile au crescut cu până la 50 de grade Fahrenheit peste normal în unele părți ale Antarcticii, iar căldura neobișnuită a continuat până în prima jumătate a lunii august 2024.
Temperaturile ridicate în porțiuni din Antarctica de Est – unde se înregistrează cele mai anormale condiții – care se situează de obicei între minus 58 și minus 76 de grade Fahrenheit sunt acum mai apropiate de minus 13 până la minus 22 de grade Fahrenheit. Cea mai mare parte a gheții planetei este stocată în Antarctica și, dacă s-ar topi, nivelul mediu global al mărilor ar crește cu peste 150 de picioare. Chiar și elemente de gheață mai mici, cum ar fi așa-numitul Ghețar al Judecății de Apoi, ar putea ridica nivelul mării cu 3 m dacă s-ar topi, ceea ce ar constitui o catastrofă pentru comunitățile de coastă ale lumii.
Incendiile din Arctica
Vremea caldă și uscată a creat condiții favorabile pentru aprinderea incendiilor în Arctica, iar acestea au eliberat megatone de carbon în atmosferă (Incendiile masive din Arctica au eliberat megatone de carbon – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro)): datele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), arată că majoritatea incendiilor ard în Republica Sakha, în nordul îndepărtat al Rusiei. Aceste incendii sezoniere se deplasează spre nord, deoarece schimbările climatice determină creșterea temperaturilor în Arctica, eliberând gaze cu efect de seră din solul bogat în carbon. „Emisiile incendiilor din Arctica au fost la niveluri tipice în cele trei veri ale anilor 2022-2024, dar am observat că incendiile recente se dezvoltă în urma unor condiții mai calde și mai uscate, similare incendiilor de vegetație răspândite după 2019 și 2020. Este a treia oară din 2019 când observăm incendii arctice semnificative și am arătat că această regiune de nord-est a Arcticii a cunoscut cea mai mare creștere a incendiilor extreme în ultimele două decenii”, spune Mark Parrington, cercetător la CAMS.„Peste 160 de incendii au ars aproape 460.000 de hectare de teren până la 24 iunie 2024”, a declarat și Andrey Konoplevhe, ministrul adjunct al Ecologiei, Managementului naturii și Pădurilor din regiune. CAMS spune că emisiile totale de carbon lunare, estimate de la aceste incendii sunt a treia cea mai mare sursă de CO2 din ultimele două decenii, având masa de 6,8 megatone de carbon. Schimbările climatului arctic nu afectează doar regiunea locală – ele au o importanță globală majoră, deoarece au un impact asupra întregului sistem climatic al Pământului.
Modificarea direcției curenților oceanici
Conform unor noi studii, circulația mai slabă a curenților oceanici sporește cantitatea de CO2 acumulată în atmosferă, accelerând distrugerea planetei prin creșterea temperaturilor globale. Conform previziunilor oamenilor de știință, încetinirea ar putea însemna o reducere a absorbției dioxidului de carbon din atmosferă de către ocean.
Unii oamenii de știință cred că ar putea exista un efect de echilibrare, deși circulația apei transpostată de curenții oceani continuă să încetinească și, astfel, se eliberează mai mult bioxid de carbon stocat pe fundul oceanelor. Bioxidul de carbon astfel eliberat, fiind un gaz cu effect de seră, contribuie la captarea unei cantități mai mari de căldură în atmosfera Pământului.
Un rezultat actual este creșterea continuă a temperaturilor globale – posibila dezghețare a platformelor de gheață antice și creșterea nivelului mărilor, care ar putea crea mari probleme coastelor maritime și oceanice ale țărilor din întreaga lume.
Protejarea celor mai vulnerabili
Atunci când pe glob au fost doborâte recordurile de căldură în zilele din iunie și iulie 2024, secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat pe 25 iulie 2024, un apel global la acțiune pentru a avea grijă de cei mai vulnerabili, pentru a consolida protecția lucrătorilor și a face economiile țărilor lumii mai rezistente (https://news.un.org/fr/story/2024/07/1147371).
António Guterres a amintit că în 2024, Sahelul a fost lovit de un val de căldură mortal, că recordurile de temperatură au fost doborâte în Statele Unite, că orașele din sudul Europei au fost nevoite să închidă atracții turistice și că școlile au fost închise în Asia și Africa, afectând peste 80 de milioane de copii.
Organizația Meteorologică Mondială, Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice și alții au documentat o creștere rapidă a magnitudinii, intensității, frecvenței și duratei evenimentelor cu căldură extremă. „Căldura ucide aproape o jumătate de milion de persoane pe an, de 30 de ori mai mult decât ciclonii tropicali”, a spus secretarul general.
În acest context, António Guterres a decis să lanseze un apel global la acțiune axat pe patru domenii:
1. îngrijirea celor mai vulnerabili, inclusiv săracii din mediul urban, femeile însărcinate, bătrânii și persoanele cu dizabilități: „Trebuie să răspundem prin creșterea masivă a accesului la emisii scăzute de carbon prin creșterea răcirii pasive – cum ar fi soluțiile naturale și designul urban, precum și accesul la tehnologii de răcire mai curate, sporind în același timp eficiența lor”, a sugerat domnul Guterres. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că împreună, aceste măsuri ar putea proteja 3,5 miliarde de oameni până în 2050, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră și permițând consumatorilor să economisească 1.000 de miliarde de dolari pe an;
2. întărirea protecției lucrătorilor, conform Organizației Internaționale a Muncii, care avertizează că peste 70% din forța de muncă globală este acum expusă unui risc ridicat de căldură extremă;
3. întărirea masivă a rezilienței economiilor și societăților folosind datele statistice și știința”.
„Căldura extremă afectează aproape fiecare zonă: infrastructura se deteriorează, recoltele eșuează și presiunea crește asupra alimentării cu apă, a sistemelor de sănătate și a rețelelor electrice. Avem nevoie de un efort concertat pentru a proteja economiile, sectoarele critice și mediul construit de căldură”, a mai spus Secretarul general al ONU.
Emilian M. Dobrescu
