Săptămâna aceasta se deschide (5-8 iulie a.c.), la Augustin, județul Brașov, primul Centru (privat) de Cercetări Științifice, de nivel academic, din România, ce va purta numele marelui patriot și filosof, fiu al Brașovului, academician Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1939, Brașov – d. 11 decembrie 2020, București). Inițiativa aparține Asociației de Filosofie a Dreptului, Despărțământului ASTRA, Brașov, și Fundației „Alexandru Surdu”, conduse de avocatul drd. Sorin Ardelean, fost jurnalist, în prezent membru marcant al Baroului brașovean și doctorand al Institutului de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru”, al Academiei Române. Apropiat și intim al profesorului Alexandru Surdu, av. Sorin Ardelean a reînviat astfel inițiativele Profesorului de a înființa Centre de Cercetare filosofico-teologice în câteva localități cu potențial cultural ridicat, în cazul său, în orașele Dragomirești, Vișeul de Sus și Giulești, din județul Maramureș, unde astfel de Centre funcționeză cu succes. Înțelegând și rolul important al presei în promovarea și susținerea unei astfel de inițiative temerare – pe fond, cercetarea științifică din România, deși se bucură de înaltul patronaj al Guvernului și al Academiei Române se află într-un mare impas, deopotrivă economic, dar și socio-cultural, fiind pe cale, la ora actuală, „să piardă pariul” cu viitorul – av. Sorin Ardelean a avut inițiativa semnării unui Protocol de colaborare pe termen lung cu UZPR, prin Filiala Presa Culturală, în vederea promovării programelor de cercetare proprii, a activării și difuzării acestor inițiative culturale, în rândul publicului, al cercetătorilor și al iubitorilor de cultură. Într-un fel, acest gest aparent „protocolar”, ce asociază breasla jurnaliștilor cu lumea științifică – în cazul de față impactul fiind mult mai semnificativ, căci ne aflăm în fața unei inițiative științifie private – este, poate, și grăuntele de energie ce a lipsit demersurilor inițiale ale Profesorului Alexandru Surdu, și a făcut ca inițiativele sale de anvergură națională să se situeze azi într-un nemeritat con de umbră. În acest sens, Centrul de Cercetări Științifice de la Augustin, județul Brașov, împreună cu Fundația „Academician Alexandru Surdu” au pornit cu dreptul, cum se spune, meritul revenindu-i integral avocatului Sorin Ardelean, a cărui tenacitate și devotament pentru memoria profesorului Alexandru Sudu sunt exemplare.
În context, semnalăm că acad. Alexandru Surdu a fost, cu siguranță, „ultimul filosof de formula unu” de la noi, urmând o serie istorică de gânditori naționali, de la Titu Maiorescu, la Constantin Noica, filosof cu care Alexandru Surdu a întreținut o statornică prietenie (cu siguranță, nu e departe ziua când corespondența celor doi va ieși la lumină în toată splendoarea ei – n.n.), și care l-a „îndatorat” cu 10 lecții de limba greacă, plătite de C. Noica, într-un fel punctul de plecare al unei aventuri intelectuale trans-culturale ce a legat filosofia românească actuală de generația „criterionistă”. Filosof sistemic, autor al unei monumentale opere științifice grupată în jurul „Filosofiei 
Pentadei”, logician de forță, școlit în Olanda, profesor cu vocație pedagogică, ctitor de „Școală filosofică”, de inspirație neo-kantiană, promotor activ al filosofiei românești, domeniu elogiat public în Discursul de Recepție la Academia Română, din 1993, Alexandru Surdu a lăsat în urmă nu doar amintiri „frumoase” („Să-mi păstrați o amintire frumoasă, despre cine a fost Dragobetele, căci deocamdată este, dar mâine-poimâine n-o să mai fie, și să nu uitați că am reușit, în 2019, să publicăm un volum „Filosofia ca sărbătoare”. Dragobetele a făcut-o pentru voi, ca să aibă ocazia să vă spună: „La anul și la mulți ani!”, rostea parcă premonitor, profesorul Alexandru Surdu, în februarie 2019, la ultima sărbătoare de Dragoberte, organizată de ziua sa de naștere), cât o operă temeinică, ce ar merita, cu siguranță, reeditată și promovată. În acest sens, Centrul de Cercetări Științifice de la Augustin, județul Brașov, este doar începutul.
La manifestările de inaugurare din această săptămână sunt așteptați membri ai Academiei Române, cercetători de la Institutul de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru”, intelectuali care îi datorează, în mare măsură, profesorului Alexandru Surdu accesul în „Cetatea științei”, foști colegi și prieteni de la Colegiul „Andrei Șaguna”, din Brașov, școală care a dăruit țării, de-a lungul vremii, nu mai puțin de 41 de academicieni, de la Lucian Blaga și Dumitru Stăniloae, de pildă, la actualul Președinte al Academei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop și, probabil, mulți alți iubitori de filosofie. Programul, generos, cuprinde evenimente festive, întâlniri de suflet, așa cum îi plăcea profesorului Alexandru Surdu să organizeze, dar și multă muzică românească. Mare amator de întâlniri profesionale, profesorul Alexandru Surdu gusta din plin și „agapele” colegiale, în compania prietenilor, obicei care va fi reluat cu siguranță la Augustin, în amintirea și spre cinstirea celui care ne-a învățat ce înseamnă generozitatea Dragobetelui.
Marian Nencescu
președinte Filiala Presa Culturală a UZPR