Îl întreb pe un autor:
– Care sunt scriitorii dumneavoastră preferați?
– Eu…
– Dumneavoastră?
– Da. Poeții din ziua de azi nu mai știu să scrie bine. De aceea prefer să mă citesc doar pe mine.
***
Primesc un mail pe adresa redacției cu următorul conținut:
„Vă trimit un articol care este obligatoriu să-l publicați în numărul care vine! În caz contrar, n-am să vă mai trimit niciodată nimic!”
***
– Te–ai uitat la emisiune?
– Care emisiune?
– Despre mine.
– De ce să mă uit? E despre mine?
***
O doamnă îmi scrie un mesaj la 6 dimineața, apoi la 6:15, ca în final să-mi mai trimită unul cu următorul reproș:
„Iarăși bună dimineața! De ce nu-mi răspundeți? Nu cumva dormiți?”
***
Întrebări către un elev de clasa a VI-a:
– Cine a fost Platon?
– Plahotniuc?
– Dar Ștefan cel Mare?
– Nenea acela care are statuie-n centru?
– Bravo! Înveți bine la istorie. Ce altceva ai mai studiat azi?
– Am învățat despre Cuza. Acesta, săracuʼ, a avut multe drame în familie.
– Genial! Dar despre Eminescu ai auzit?
– Sigur că da! Era prieten cu Ion Creangă.
– Și ce alți poeți mai cunoști din generația lor?
– Mai erau câțiva acolo…
– Observ că-ți place mult la școală!
– Da!
– Și care până la urmă e obiectul tău preferat?
– Mm… pauza!
***
– Cum vă numiți?
– Daʼ și?
***
În magazin:
– Prăjiturile-s de astăzi?
– Daʼ și, de ieri nu-ți plac?
***
– Aveți card de fidelitate?
– Nu.
– Daʼ di și?
– Că n-am.
– Așa-ți trebuie!
***
– Cât costă bucata asta de cașcaval?
– E scris acolo, ce, ești chioară?
***
– Vreau 400 de grame din batonul acela de salam.
– Daʼ din aistaia-n nu-ți plași?
***
– Aveți și o pungă?
– Dostali uje (M-ați obosit deja).
***
La un chioșc de ziare:
– Nu vă supărați, aveți…
– Și vrei?
***
Cineva ne întreabă:
– Care e parola dvs. de la WI-FI din redacție?
– Pi digeaba.
– Asta cum?
– Pi digeaba – așa cum se aude.
Adică fără plată.
***
Un domn îmi mărturisește:
– Am fost numit persoana non-grătar.
– Nongrata, vreți să spuneți!
– Da, de asta, non-gratis…
