◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.05.2024
Debutul lui Tudor Arghezi în revista „Liga ortodoxă”

Cu 125 de ani în urmă, la 30 iulie 1896, avea loc debutul lui Tudor Arghezi în revista „Liga ortodoxă”, editată de Alexandru Macedonski (supliment al cotidianului cu același nume), cu poezia Tatălui meu, semnată Ion Theo. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tânărul poet: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și…

Citește mai mult

Un nou eveniment online la UZP-TV Tudor Arghezi –  de la poezie la pamflet

După cum ne-a obișnuit în această perioadă, marcată de pandemia care a schimbat viețile tuturor, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România continuă să desfășoare activități culturale, respectând toate restricțiile și regulile stabilite la nivel național. M-am oprit asupra uneia dintre acestea, fiind vorba despre omagierea lui Tudor Arghezi, născut în ziua de 21 a lunii mai din anul 1880. Evenimentul a avut loc online și a fost transmis duminică, 11 aprilie 2021, prin intermediul studioului UZP-TV, pe site-ul www.uzpr.ro, de la ora 17.00. Simpozionul online TUDOR ARGHEZI – DE LA POEZIE…

Citește mai mult

Tudor Arghezi – 140

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) s-a născut la 21 mai 1880 în București, strada Țărani nr. 46. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o vârstă marcantă a literaturii române. A scris teatru, proză, roman, pamflet, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Arghezi este considerat unul dintre autorii canonici din literatura română. Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista „Liga Ortodoxă”, condusă de Alexandru Macedonski, cu pseudonimul Ion Theo. La scurt…

Citește mai mult

La Judecata de Apoi a poeţilor. Tudor Arghezi sub condeiul critic al lui Constantin Noica

Unul dintre cei mai mari poeţi pe care i-a zămislit ţara asta, fabulos mânuitor al cuvântului scris, creator de imagini prin vibrante slove, îndrăzneţ ca atitudine, pamfletar cu greutate, romancier (când şi când), Tudor Arghezi a contribuit decisiv la dezvoltarea liricii româneşti şi la îmbogăţirea literaturii române, cum puţini au fost în stare s-o facă. Toţi cunoaştem (sau ar trebui să cunoaştem) traseul trecerii sale prin viaţă şi solida sa operă literară. În îndelungata sa activitate poetică a avut însă vreme să fie adulat până la lacrimă, dar şi răstignit,…

Citește mai mult

Gânduri gânditoare     

”Au făcut copiii noștri donți,/ Mușcă din bunici și din părinți”.   (Adrian Păunescu)    – Tudor Arghezi a fost un plăcut și surprinzător poet și om de spirit în tot ceea ce a scris și a povestit de-a lungul celor aproape o sută de ani de viață. Chiar și atunci când a încercat să răspundă la propria lui întrebarea: ”Ce este mingea de fotbal: O gaură cu piele de jur-împrejur”.    – Dintre toți muritorii acestei lumi, singurii literații nu își fac timp să explice ce și cum este…

Citește mai mult

ARGHEZI – OMUL CARE-L CAUTĂ PE DUMNEZEU

Pe 14 iulie acum 51 de ani, a trecut în lumea veșniciei Tudor Arghezi. Va fi aflat acolo răspuns la întrebările care l-au frământat toata viața și toată opera în căutarea lui Dumnezeu. Simțindu-se părăsit, în „Psalmi”, îi reproșează „Celui din Veac” faptul de a-l fi abandonat în existența văzută ca o „stepă”, teritoriu sterp în lipsa cunoașterii și a comunicării și-I cere un semn de grație: „În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / Și mă muncesc din rădăcini și sânger. / Trimite, Doamne, semnul depărtării, / Din când…

Citește mai mult