Stanca
În anii ’60 am frecventat școala de opt clase din satul vecin Săhăidac. Clădirea ei, așezată pe vârful unui deal, se afla alături de biserică. Ctitoria boierului Ioan Ziloti, președintele Societății Nobililor din Basarabia, suplă și înaltă, avea zeci de cuiburi de stânci ascunse sub streșini. Pe ele le auzeam din clase, mai ales la lucrările de control, cum se certau toată ziua. Biserica fusese închisă după război de către autoritățile sovietice, chiar dacă sătenii săriseră cu topoarele s-o apere. Când ieșeam în recreații, treceam gardul dărâmat și ne jucam…