◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro04.10.2024
,,Weekendul Brâncuși”, la Muzeul ASTRA Sibiu

La împlinirea a 146 de ani de la nașterea Maestrului Constantin Brâncuși, Muzeul ASTRA reliefează acest moment printr-o călătorie specială în lumea satului traditional din zona Olteniei de Nord, prezent aici cu monumente și obiecte de patrimoniu. În cele două zile dedicate sculptorului Constantin Brâncuși, 19 și 20 februarie, vor fi organizate ghidaje tematice în gospodăriile din  Bălănești, Târgu-Cărbunești, Musculești-Petrești, Croici-Mătăsari, Stolojani, crama viticolă din Bălănești, crama pomicolă din Polovragi și povarna din Sârbești, monumente expuse în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Muzeografii vor oferi vizitatorilor informații despre…

Citește mai mult

Neamului nostru îi place…”bătaia”

În Oltenia în mediul rural cuvântul neam se folosește ca expresie ce exprimă cuvântul nu am. Se pare că substantivul neam provine de la verbul nu am, adică un popor ce nu are, adică este sărac. -Fă, Mărie ai puțin mălai? -Neam Floareo! În limba noastră descoperim multe sinonime sau sensuri diferite ale cuvântului bătaie. Probabil că plăcerea bătăii vine de la băutură. De aceea împăratul Traian a scos viile din Dacia, fiindcă locuitorii lor erau băutori de vin.Acest cuvânt s-a strecurat ca o reptilă în limba română. Astfel, premergătoare fiecărei  sărbători, fie vară fie…

Citește mai mult

Oltenia andaluză din Spania

Există mai multe moduri de a conserva informația genetică. Una dintre ele este, cum bine observa colegul meu Mircea Șerban, la emisiunea „TREZEȘTE-TE, GHEORGHE, TREZEȘTE-TE, IOANE!”, migrația românească. Adică, explica el, există riscul ca, sub aspect identitar și în contextul unei agresiuni sistematice fără precedent asupra conștiinței de neam, România să dispară, pur și simplu. Ei, bine, una dintre soluțiile de salvare ar putea fi exact ceea ce ne îngrijorează mai mult: migrația masivă a populației românești spre alte zări. Ceea ce, de altfel, se și întâmplă, sub ochii noștri….

Citește mai mult

Saxofonistul din Tomşani / Dinu Săraru

Nicolae Ilinca din Tomşani, sat aflat înaintea Horezului, venind de la Râmnicu Vâlcea spre Târgu Jiu, are înfăţişarea unui ţăran pensionar din Provence, în jur de 70 de ani, scund, uscăţiv, cu o distincţie studiată şi cu ochii senini, de castană, pe o faţă măslinie cu pielea bine întinsă pe umerii obrajilor. Şi nu se sfieşte, ba dimpotrivă, să lase impresia, cu viclenia tipică neamului său din Oltenia de sub Munte, că vrea să treacă prin viaţa câtă i-a mai rămas, cuminte şi retras. -Stăm mai retras – zice el,…

Citește mai mult

Cositorii golani

Când eram copil şi tânăr încă, Golanii, cum le ziceau Vaideenii, ţărani olteni din jurul insulei de ardeleni cu numele celebru de Vaideeni, Golanii veneau la cosit la Vaideeni, la ciobani, cum veneau, altfel, la toate muncile câmpului: săpat, copăit, plivit grădinile de zarzavat, strânsul şi clăditului fânului după coasă, tăiatul lemnelor cu securea şi cu joagărul pentru iarnă… Golanii erau, nu-i aşa, ţărani săraci din satele Olteniei vâlcene de sub munte, Slătioara, Recea, Mariţa, Cerna, Fometeşti, chiar şi Milostea până la Polovragi, altă insulă bogată de ardeleni ciobani cu…

Citește mai mult