◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.05.2024
Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”. Nicu Ciobanu

NICU CIOBANU (n. 26 august 1960, Sân-Mihai, Voivodina) – poet, traducător, gazetar. Școala primară (1967-1974) și liceul la Sân-Mihai, Alibunar și Vârșeț (1974-1978). Absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea din Novi Sad și licențiat al Facultății de Filosofie cu o lucrare despre poetica lui G. Bacovia. Secretar al Societății de Limba Română din Vârșeț (1976-1991). Debut editorial cu volumul de poezii „Păsări neînșeuate” (Panciova, 1981). A lucrat vreme de 15 ani la Radio Novi Sad (emisiunea „Teatru radiofonic”). Redactor la TV Novi Sad (emisiunea cultural-artistică „Reflex”, 1997-1999). Președinte…

Citește mai mult

Poeți de limba română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”

Vasko POPA, Radu FLORA, Slavco ALMĂJAN, Petru CÂRDU,Nicu CIOBANU, Pavel GĂTĂIANȚU, Ioan BABA Recenzând culegerea de articole „Pierduți în istorie” (2020) și lucrarea istoriografică de sinteză „O istorie a liricii românești din Serbia”(Editura Academiei Române, București – Casa de Presă și Editură „Libertatea”, Pančevo, 2018), subliniasem cu toată convingerea și cu argumente indimenticabile că dl Florian Copcea este un foarte bun cunoscător al vieții românilor din Serbia, în toate domeniile (multietnicism, plurilingvism, multiculturalism). Mai mult chiar, gazetarul, istoricul și criticul literar severinean – după cum atestă atât lucrările publicate cât…

Citește mai mult

Se stinge o lume, iar noi suntem mai aproape de deșertăciune

Omul o singură dată se naște și o singură dată moare. Ne-ar fi mult mai ușor dacă mai întâi am muri și apoi ne-am naște, să nu mai cunoaștem acea clipă subită, ruperea de firesc, de viață. Duminică, după ce înainte de amiază am trăit revelația că Doru se va smulge din ghearele crunte ale bolii, iar Cecilia mi-a dat de înțeles, speranța, că ar putea urma o perioadă de recuperare, orele după-amiezii mi-au adus clipa mută a deșertăciunii. A murit Doru Dinu Glăvan! Iată-mă, neputincios, înfrânt în fața unei…

Citește mai mult

Optimismul nostru

Corespondență din Serbia Uneori, cu bune intenții, mi se sugerează să aduc mai mult optimism în textele mele. Există prea mult pesimism. Accept că optimismul este mai mult decât necesar, chiar sănătos, mai cu seamă acolo unde cenușiul (iar el este atotprezent) ne îneacă precum fumul din groapa de gunoi de la intrarea în sate, orașe, cartiere… însă, la noi, fumul nu ne îneacă, e spre binele nostru, ne acoperă orizontul să nu vedem ceea ce nu ne face bine să vedem. Adevărul nu face bine, nici critica – incită…

Citește mai mult

NICU CIOBANU LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 60 DE ANI

Cuvântul este precum cutia de rezonanță care emană lumina vie a spiritului uman  Poetul, scriitorul, jurnalistul și omul de cultură Nicu Ciobanu, cu un CV impresionant, nu lasă indiferent pe nimeni, nici prin multiplele sale activități, dar nici prin textele publicate, comentarii pe marginea realității minoritarului român din Banatul nostru.  Cu prilejul marcării unei vârste frumoase, îl veți descoperi, mai jos, nu doar pe directorul C.P.E. ,,Libertatea”, ci și pe Nicu Ciobanu, jurnalistul, intelectualul pasionat de scris și de citit, de teatru și de pictură, românul implicat… și după cum singur…

Citește mai mult

Lecția eșecului electoral

Am citit comunicatul UZPR, publicat în urma alegerilor parlamentare și locale din 21 iunie din Serbia. Este așa cum s-a consemnat. România nu este interesată de românii din afara granițelor. Sau nu este interesată la modul eficace, să se implice responsabil și cu o proiecție de lungă durată. Paralela făcută cu Ungaria este mai mult decât concludentă. Da, Ungaria așa acționează. Și nu de acum, nu din 1946, ci din 1918. Iată și rezultatele. Sunt clare, vizibile, palpabile. Noi, românii, nu trebuie să descoperim apa caldă, e descoperită. Trebuie doar…

Citește mai mult

Paștele, prilej de reflecție, reculegere… speranță

Duminică. De nicăieri nicio suflare de om. Singurătatea dezlănțuită domnește deasupra caselor noastre. Ne încearcă o trăire dezolantă. În biserică, lăcașul în care viața picură mai lent, în spiritul canoanelor, totul se scurge la modul nefiresc de firesc. Comuniunea cu divinitatea nu are opreliști, fie în biserică sau în afara ei. În casă, în tăcere, trăim Slujba de Florii transmisă de ,,Libertatea” online de la Biserica Ortodoxă din Toracu Mare. Vocea preotului Cristian Popi, cu fermitatea unei evlavii recunoscute, ne îndeamnă: „să lăsăm răutatea care este atât de mare în…

Citește mai mult

Despre oameni și sărbători

E bine că există Crăciunul, e bine că există momentele de venerație divină, urmate de acele zile în care sărbătorile domnesc pe la casele noastre – măcar astfel, măcar o dată în an, chiar dacă nu conștientizează – omul de rând, își poate proiecta ființarea în fața nemărginitului, el însuși nefiind altceva decât energia sublimă, arătarea efemeră în necuprinsul cosmic, clipa drept reflectare a posibilului. Va înțelege oare, acum, la schimbul dintre ani, cât de nesemnificativ este în fața măreției divinității, că trăind cu propriile orgolii trăiește cu falsa imagine…

Citește mai mult

Casa de Presă și Editură „Libertatea” sau creanga de aur a unei etnii

Instituţie emblematică a românilor din Serbia / publicațiile – săptămânalul „Libertatea”, revistele: „Lumina”, „Bucuria Copiilor”, „Tinerețea”, Editura „Libertatea” – axa spirituală a minoritarul român / Fereastra noastră spre Europa Limbajul și conținutul nostru identitar este tocit. Aproape că nu avem nimic relevant – cu mici excepţii în literatură, pictură, muzică – care să ne facă mai compatibili cu lumea și valorile acesteia, să ne asigure un loc în circuitul de valori, în afara cadrului local, minoritar. Mai toate încercările noastre de a fi văzuți, de a ne manifesta, conținutul programelor…

Citește mai mult