◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.04.2024
De ce un cenotaf și pentru Mihai Viteazul?

S-a scris și se vor scrie firește multe cărți despre Mihai Viteazul, dar niciodată nu va fi suficient, pentru că primul domnitor român unificator mai are câte ceva să ne dezvăluie, vor fi descoperite noi documente despre biografia sa tumultoasă și tragică, scriitorii și artiștii îl vor omagia, fiecare generație perceptându-l în funcție de mentalitatea și idealurile ei. După domnia de numai șapte ani (cifră biblică benefică), ca și cea a lui Cuza Vodă, ideile și faptele sale care-au depășit veacul, au uimit nu numai oamenii țării sale, ci întregul…

Citește mai mult

Mihai Viteazul și-a găsit mormânt spiritual la Strehaia! A fost Ban de Strehaia!

Prea Sfinția Sa Nicodim…. al Severinului și Strehaiei… a ridicat după 420 ani… steagul triumfător al mărețului Voievod în Cetatea medievală Strehaia! A rostuit și mormântul spiritual pentru Unificatorul tuturor românilor… ! Am depus împreună pe mormântul voievodului de Țară, cartea „Scrisori către Raiuri”, un Letopiseț despre faptele, viața și moartea Prințului Creștinătății.. ! Doamna doctor Mădălina Fărcaș autoarea desăvârșită a Letopisețului contemporan nouă… este arhitectul unor Raiuri sublime pentru martirii și eroii străbuni… ! A fost slujbă de pomenire și înălțare, s-a sfințit mormântul spiritual pentru sufletul lui Mihai…

Citește mai mult

Mihai Viteazu a fost la Amărăști

Scurtă istorie a Costenilor din Amărăști/Vâlcea În jurul anului 1300, oameni de naționalitate necunoscutã, dar „haini și cruzi”* comparabili cu „vecinii” lor valahi, procedau la transhumanța clasicã, undeva pe ruta Sibiu – Drobeta Turnu. Unul dintre aceștia, cunoscut ca «Dumitru» (dracu știe care era numele lui real, de barbar!), s-a însurat cu o valahã și s-a stabilit semi-permanent în zona Amãrãștilor. Problema era cã pe aceastã muiere, o cam frãmânta grija creștinismului și deși era relativ supusã cãtre bãrbatul ei, îl toca la cap, precum cã nu aveau și ei un popã în…

Citește mai mult

Mihai Viteazul-Martirul tuturor românilor

Luni, 9 august 2021, se împlinesc 420 de ani de la decapitarea lui Mihai Viteazul, Domn al Ungro-Vlahiei, al Transilvaniei și al Moldovei. Fiul natural al lui Pătrașcu Vodă cel Bun și al „frumoasei racherițe” Teodora, soră cu Jane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol, Mihai Viteazul se va căsători cu Domnița Stanca și vor avea doi copii: pe Nicolae Pătrașcu-Voievod și pe domnița Florica. A urcat pe scara politică, mai întâi bănișor de Mehedinți, apoi, mare stolnic și mare postelnic. Ca ban al Craiovei, el va intra în conflict cu…

Citește mai mult

Mihai Viteazul, martir şi erou al naţiunii române, comemorat la Cluj-Napoca

La 421 de ani după ce a realizat prima unire a poporului român, Mihai Viteazul a fost omagiat la Cluj-Napoca, joi, 27 mai 2021, pentru prima dată, în mod oficial, ca martir și erou al națiunii române. Conform Legii nr. 137/2020, Mihai Viteazul, Domn al Țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, a fost declarat „martir și erou al națiunii române”. Cu acest prilej, de la ora 12:30, la statuia ecvestră a Domnitorului Mihai Viteazul din piața care-i poartă numele, Înalt preasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și…

Citește mai mult

Pelerinajul duhului Voievodului împărțit între două morminte

Ți-am scris scrisoare, Mihai… așa a început totul, ca-n vremea ta când tu, Voievodule scriai scrisori împăratului Rudolf al II-lea, sau către Papa Clement al VIII-lea, sau către Țarul Rus. Mi-ai dat de veste parcă de-al tău duh ce sfințește rătăcitor prin secole că vrei să știi de noi, și vrei să afli cum te mai văd românii după vreo patru bobi zăbavă ce tocmai se împliniră de când se-nghesuiau dușmanii să te trădeze, să te stingă! E ziua ta, Mihai…azi, 27 Mai! A devenit Zi Națională prin lupta celor…

Citește mai mult

De la Turda la Plăviceni. Odiseea osemintelor lui Mihai Viteazu, reconstituită după sursele istorice mai 26, 2021

  În anul 2010, în curtea mănăstirii Plăviceni din fostul județ Romanați (astăzi, Teleorman), niște muncitori au descoperit, într-o surpătură de pământ, oasele frumos mirositoare ale unui bărbat foarte înalt. Scheletului îi lipseau capul, clavicula și coastele. Făcându-se legătura cu împrejurările dispariției trupului lui Mihai Viteazu, în 1601, și cu faptul că acesta nu a mai fost găsit, a apărut ipoteza tulburătoare că osemintele cu pricina ar aparține marelui voievod. Echipa IML, care s-a ocupat de investigarea cazului, a constatat că vechimea osemintelor corespunde perioadei în care a trăit Mihai…

Citește mai mult

Portretul lui Mihai Viteazu în pictura europeană

Mari artiști europeni care l-au imortalizat pe Mihai Viteazu: Egidius Sadeler, Domenicus Custos, Frans Franken al II-lea, Bartholomeus Strobel Iconografia europeană care-l reprezintă pe Mihai Viteazu este neașteptat de densă și de variată, ceea ce vorbește, de asemenea, despre impactul faptelor și personalității sale în veac.  Portretul cel mai cunoscut este gravura realizată de pictorul flamand Egidius Sadeler, în timpul unei șederi a Voievodului la Praga, în anul 1601. Autorul gravurii a menționat pe marginea portretului „Aetatis XLIII” adică „În etate de 43” sau „În al 43-lea an al vieții”….

Citește mai mult

Mihai Viteazu versus BOR, de ziua Primei Mari Uniri

Se împlinesc 421 de ani de la Prima Mare Unire, înfăptuită de Mihai Viteazu la 27 Mai 1600. O dată aproape neobservată în calendarul marilor evenimente care ne-au marcat istoria. Memoria noastră identitară este din ce în ce mai inexistentă, dacă ne este permisă această gradualitate a dispariției… Noroc cu Laurian Stănchescu, ziaristul-poet (membru UZPR) care, animat de un fel de nebunie sacră, luptă de ani de zile pentru consfințirea legislativă a marilor noastre repere istorice: Ziua Națională Constantin Brâncuși, declararea lui Avram Iancu Erou al Națiunii Române, apoi a…

Citește mai mult

9 august 2020: Comemorarea lui Mihai Viteazu de la Plăviceni, un eveniment mai puternic decât frica de COVID 19

Am avut onoarea de-a fi fost invitat să particip la un eveniment special, cel al comemorării a 419 ani de la uciderea miṣelească a întȃiului întregitor de neam, voievodul Mihai Viteazul. Invitația a venit din partea UZPR, care, începând din 2013, se ocupă îndeaproape de promovarea și consemnarea acestui eveniment tragic al istoriei noastre, celebrat în locul în care, în 2010, au fost descoperite osemintele lui Mihai Viteazu. La Mȃnăstirea Plăviceni, căci acolo s-a produs evenimentul, s-au spus cuvinte pline de simţire patriotică ṣi s-a subliniat (de parcă ar mai…

Citește mai mult

De la „Torda” la Plăviceni. Odiseea osemintelor lui Mihai Viteazu, reconstituită după sursele istorice

În anul 2010, în curtea mănăstirii Plăviceni din fostul județ Romanați (astăzi, Teleorman), niște muncitori au descoperit, într-o surpătură de pământ, oasele „frumos mirositoare” (după cum a consemnat un cleric) ale unui bărbat foarte înalt. Scheletului îi lipseau capul, clavicula, brațele și coastele. Făcându-se legătura cu împrejurările dispariției trupului lui Mihai Viteazu, în 1601, și cu faptul că acesta nu a mai fost găsit, a apărut ipoteza tulburătoare că osemintele cu pricina ar aparține marelui voievod. Echipa IML, care s-a ocupat de investigarea cazului, a constatat că vechimea osemintelor corespunde…

Citește mai mult

Raclă de argint, pentru osemintele lui Mihai Viteazu

Osemintele Voievodului Întregitor Mihai Viteazu se află, așa cum am semnalat în repetate rânduri, la mănăstirea Plăviceni din județul Teleorman. Starețul mănăstirii, Protosinghelul Teoctist, a luat decizia de a dărui aceste sfinte moaște cu un lăcaș de odihnă și pomenire pe măsura importanței și rangului istoric-creștinesc al Domnitorului. „De aceea – anunță părintele stareț – , am comandat o raclă specială, de argint, , costurile lucrării ridicându-se, cu tot cu reduceri, la 50.000 de lei. Întrucât suma nu este, deocamdată, acoperită, îi rog, pe toți…

Citește mai mult