◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.04.2024
Pe când un Institut Mihai Eminescu în ţara noastră şi străinătate?

Ziua Culturii Naţionale a fost fixată prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 pentru data de 15 ianuarie, ca un semn de omagiu faţă de poetul naţional Mihai Eminescu. Pe 15 ianuarie 1850 se năştea autorul poemului „Luceafărul”. De aceea am fost mirat când un consilier de la Cotroceni a întocmit defectuos mesajul preşedintelui Klaus Iohannis în care nu se aminteşte numele lui Mihai Eminescu, ci doar despre „noul val” din cinematografie, destul de subţire moral şi cultural, şi despre scriitorii care promovează valorile „europene”. Mesajul e de un…

Citește mai mult

Ziua Culturii Naţionale – Acad. Ioan-Aurel Pop: Să ne preţuim valorile, cum sunt ele, în concertul intelectual european

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îndeamnă, de Ziua Culturii Naţionale, la preţuirea valorilor româneşti, „aşa cum sunt ele”, la cultivarea limbii „ca un fagure de miere”, fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european. „Se vorbeşte mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naţionale, inclusiv cultura română. Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european şi nici al unei limbi europene. Cultura europeană există prin culturile naţionale, care exprimă specificul fiecărui popor,…

Citește mai mult

Alexandru Ioan Cuza  şi Mihai Eminescu

Unirea de la 1859, înfăptuită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care a marcat naşterea României, l-a găsit pe junele Mihai Eminescu învăţăcel la Cernăuţi, însufleţit de patriotismul dascălului său Aron Pumnul. La fel ca toţi bucuvinenii el a simţit emoţia şi speranţa revenirii Bucovinei  la patria mumă. Perioada, scurtă a domniei lui Cuza, plină de împliniri şi reforme, a coincis cu formarea intelectuală a Poetului, inclusiv cu călătoriile acestuia prin mirifica Transilvanie aflată vremelnic în imperiu Austro-Ungar, perioadă când i se întăresc convingerile naţionale.Toate acestea au contribuit mai târziu…

Citește mai mult

 „Monumentele Mihai Eminescu”, de Gheorghe Jurma & Erwin Josef Țigla

În editura „Banatului Montan” din Reșița, a apărut nu de mult, în condiții grafice excelente, lucrarea documentară Monumentele Mihai Eminescu. E vorba de o nouă ediție, după aceea din 2015, tipărită în colecția inițiată de Editura Tim sub genericul „Eminescu” în care au văzut lumina tiparului studii, eseuri și comentarii privind opera marelui scriitor și gânditor semnate de G. I. Tohăneanu, Eugen Todoran, C. Cubleșan, Gheorghe Jurma, Mircea Popa, Ionel Bota, Ion Buzași, Ștefan Cazimir ș.a.). Lucrarea de față este o carte-abum dedicată „periplului (eminescian) prin Banat și implicit prin Banatul Montan,…

Citește mai mult

Cine a fost, este şi va fi Mihail Eminescu?

Daţi-i lui Eminescu ceea ce i se cuvine: neuitarea.  Ştefan Radu Muşat Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti, una şi nedespărţită. – Nicolae Iorga Dacă poporul român dispare şi rămâne o carte a lui Mihai Eminescu, lumea va şti cine au fost românii. – Mircea Eliade Cine a fost, este şi va fi Mihail Eminescu? „Dispreţul pentru uzurparea conducerii de puţinii care nu s-au ridicat măcar prin inteligenţa, cultura şi munca lor”. Nicolae Iorga  – 16. XI. 1911  Cine a fost, este şi va fi Mihail Eminescu? „Evlavia pentru…

Citește mai mult

Poetul dintre vieți

  1. Mara Vasile. Acesta este numele meu. Sunt prea tânără, prea timdă, prea îndârjită şi prea însetată de poezie pentru timpul în care m-am născut! Aşa cred eu acum, la 13 ani…. Inima îmi spune că merg pe drumul bun! Raţiunea mea îmi spune că e bine ce fac, ce cred, ce simt! Doar că ceilalţi se uită ciudat la mine… râd… se întorc cu spatele şi… iar râd… îşi dau coate… mai icnesc odată… îmi mai aruncă două vorbe (unii!)… și-şi văd cu  toţii de drum. Hotărât lucru…

Citește mai mult

Acad. Mihai Cimpoi: „Hyperion și Demiurg”. „Luceafărul”, mit și dramă existențială

Eminescolog de formație enciclopedică și editor, la Chișinău, al Integralei Eminescu (8 volume) și al atâtor volume de exegeză, academicianul Mihai Cimpoi și-a dedicat ani buni din viața sa atât mai bunei cunoașteri a Poetului național în spațiul culturii basarabene cât și comentariului mai de profunzime al operei și gândirii eminesciene. Merită amintită totodată neobosita sa prezență la manifestări și acțiuni culturale în întreg spațiul românesc, calitatea de membru al Academiei Române ori al Uniunii Scriitorilor din România oferind acestora deopotrivă real prestigiu și evidentă distincție. Din multitudinea de volume…

Citește mai mult

Reverberații eminesciene. Spre „mângâierea cea mai sfântă a cugetării”

Vrednicul dascăl al Blajului interbelic Ștefan Manciulea îl numea pe Mihai Eminescu  „om de inițiativă și de acțiune”, arzând în „foc nestins”, stăruitor și neînduplecat când era vorba de „durerile neamului românesc”, detaliind rolul pe care Eminescu l-a avut în organizarea Serbărilor de la Putna și a Congresului Studențimii Române din anul 1871. Dascălul blăjean face referiri la scrisoarea prin care Eminescu, în numele Societății România Jună, îi invita pe teologii seminariști ai Blajului la Serbările de la Putna, alături de românii din toate provinciile, uniți în „unul și același…

Citește mai mult

Expoziția „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu”, la Biblioteca Academiei Române

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită de ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziția de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană, anunță un comunivcat al instituției. Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu“ expoziția oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară și reunește zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaționali bilingvi,…

Citește mai mult

Recitaluri online din opera lui Mihai Eminescu, la Teatrul „Radu Stanca”, din Sibiu

Teatrul Naţional „Radu Stanca”, din Sibiu, marchează Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită în 15 ianuarie, printr-o serie de recitaluri din opera poetului Mihai Eminescu şi printr-un episod special „Tradiţii To Go”. Evenimentele vor fi transmise pe pagina de Facebook a TNRS şi pe canalul de YouTube în zilele de 14, 15 şi 16 ianuarie. Recitalul Mihai Eminescu cuprinde poezii, poeme, fragmente din publicistică sau opere ale marilor scriitori români dedicate poetului naţional, în interpretarea actorilor Ofelia Popii, Mariana Mihu, Diana Fufezan, Codruţa Vasiu, Dana Taloş, Adrian Matioc, Horia Fedorca, Gabriela Pîrliţeanu,…

Citește mai mult

Mihai Eminescu despre înnăscuta neîncredere

Pentru MIHAI EMINESCU, cuvintele din Biblie „În sudoarea frunții tale îți vei câștiga hrana” nu sunt blestem, ci binecuvântare, căci în sudoarea frunții omul se cunoaște pe sine, își vine în fire, înfăptuind o „muncă națională” (accentua Poetul!) care să înlăture ruina și barbaria, păstrând ființa în haina neîmbătrânirii. O asemenea rodire, ne conving paginile de publicistică ale lui Eminescu, e greu de câștigat, însă ea duce spre înalta civilizație  în fața căreia „străini și semistrăini” să nu ne mai falsifice drepturile, viața publică, datinile, istoria și limba, adică ceea…

Citește mai mult

Eminescu. Daco-românism și spirit identitar. De la „epopeea dacică” la „misiunea istorică” a poporului român

Am editat nu de mult o carte dedicată lui Mihai Eminescu intitulată„Eminescu – mitograme ale daco-românității” – o culegere de studii și eseuri, articole și tablete, scrise în ultimele douădecenii, pe care, recitindu-le uneori, le-am simțit mereu actuale, pline de inedit și ardoare.De asemenea, când, cu ani în urmă, adunasem într-o carte studiile și eseurile pe tema străvechimii noastre („Dacoromânia profundă”, studii de dacologie, 2006), încă nu aveam conturată ideea că o lucrare de această factură i-ar putea fi dedicată însuși lui Eminescu. Am încercat, așadar, să identific, atât în…

Citește mai mult