◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.06.2024
„Chipuri şi cămeşi” din Maramureș, la Muzeul Ţăranului Român

Cămeşi din patrimoniul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş şi fotografii realizate de Gabriel Motica vor putea fi admirate într-o expoziţie de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. „Chipuri şi cămeşi nu este doar o alăturare fericită de cuvinte, este un demers expoziţional care se supune unui dublu discurs – unul ştiinţific, realizat prin cercetarea etnografică a portului popular din Ţările Maramureşului, iar celălalt, artistic, realizat prin alăturarea la semnele şi însemnele cusute pe cămăşi a chipurilor care spun poveşti din vremuri de demult, surprinse de artistul fotograf…

Citește mai mult

Mihai Petreuș: „Încă de tânăr am îndrăgit folclorul și nu cred că aș fi putut face altceva mai bine decât a cânta”

IOAN VASIU: Ne cunoaștem de mulți ani și știu că în data de 4 februarie îți aniversezi ziua de naștere, tocmai de aceea, vreau să îți fac o surpriză, rugându-te să-mi acorzi acest scurt interviu. Ce zonă reprezinți prin cântecele tale? MIHAI PETREUȘ: Zona folclorică pe care o reprezint este Maramureșul, dar de-a lungul anilor am abordat și folclor din Ardeal, mai exact din județele Alba, Hunedoara și Sibiu. I.V.: Când ai început activitatea artistică? M.P.: Primul atestat de artist liber profesionist l-am obținut în anul 1980, iar primele înregistrări…

Citește mai mult

PSALTIREA HURMUZACHI (înc. sec. XVI)

Provine din biblioteca lui Eudoxiu Hurmuzachi și cuprinde traducerile în română a 150 de Psalmi. E una dintre cărțile care conține cele mai vechi texte scrise românește. P.P. Panaitescu, care menționează că singurele elemente tehnice de datare mai precise a vechilor texte rotacizante, provenite din Maramureș, sunt filigrana hârtiei, propune ca perioadă de redactare a Psaltirii Hurmuzachi anii 1500-1515. Psalmul 85  (fragment) Și tu Dumnezeul mieu mângâios  și milostiv  în lungu răbdătoriu și prea milostiv. Priveaște pre menre și mă  miluiaște dă țirutul  feciorelui tău și scoate feciorul  șerbeei tale. …

Citește mai mult

Una dintre cele mai frumoase legende ale Maramureşului, la TVR 1

Pintea, cu Florin Piersic – în seara blockbusterului  românesc, sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 21.10 „În ţara de aur şi de cremene a Maramureşului, s-au zămislit de-a lungul a trei veacuri, ajungînd pînă la noi, numeroase legende în jurul eroului popular GRIGORE PINTEA, supranumit VITEAZUL… Filmul nostru vă propune o posibilă întruchipare a acestui erou…”   Acesta este începutul uneia dintre cele mai îndrăgite legende româneşti, transpuse pe peliculă. Filmul artistic Pintea, inspirat din viaţa haiducului cu acelaşi nume, a devenit, prin reacţia publicului larg, un real blockbuster autohton….

Citește mai mult

Proiectul Eminescu, în Maramureș

” Toți românii au pogorât din Maramureș.” Mihai EMINESCU Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, reprezentată prin Domnii Laurian STĂNCHESCU și Mircea ȘERBAN – membri, Prefectura județului Maramureș, reprezentată prin Domnul Vasile MOLDOVAN – Prefect, Primăria Ieud, reprezentată prin Domnul Nicolae DAVID – Primar, în contextul CENTENARULUI Războiului pentru Reîntregirea Neamului, al României Mari, aducem la cunoștința opiniei publice interne și internaționale următoarele: Cu începere din data de 15 ianuarie 2019 este pus în mișcare „PROIECTUL EMINESCU”. Acțiunea de informare publică, celebrare și sanctificare a lui MIHAI EMINESCU, martir al românismului,…

Citește mai mult

Simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană” de la Ulmeni- Maramureș

La simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană” de la Ulmeni- Maramureș -eveniment de tradiție organizat de administrația locală, în frunte cu primarul Lucian Morar a avut loc și o întâlnire de suflet a scriitorilor din zonă ca în fiecare an. Întâlnirea de suflet din data de 15 septembrie 2018 de la Ulmeni a avut loc la Centrul de Cultură și Artă din localitate în prezența primarului, a viceprimarului, a managerului localității dna. Gina Călăuz și a scriitorilor din zona Codru și Chioar-prezenți la întâlnire. Se începe cu…

Citește mai mult

In memoriam: Vasile GAFTONE (1936-2018)

Prin exemplul de măiestrie în ziaristică, a făcut școală de presă în Maramureș. Cel care, prin întreaga sa operă de ziarist, scriitor și jurist, avea să fie recunoscut ca unul dintre oamenii mari ai Maramureșului, pe numele său din certificatul de naștere Gaftone Vasile, a văzut lumina acestei lumi în data de 10 decembrie 1936, în satul Salva din județul Bistrița-Năsăud. Cei care l-au cunoscut nemijlocit pe Vasile Gaftone știu că se mândrea cu faptul că este născut în Salva, nume de rezonanță istorică, spunea că el este ”Cu suflet…

Citește mai mult

Dumitru Fărcaş a murit. Artistul avea 80 de ani

Dumitru Fărcaş a murit la vârsta de 80 de ani. Celebrul taragotist a împlinit 80 de ani în luna mai, ocazie cu care a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciu Credincios“ în grad de cavaler. Dumitru Fărcaş a murit într-un spital din Cluj, unde era internat în urma unui infarct, potrivit Mediafax. Directorul Casei de Cultură a Studenţilor Cluj, Flavius Milăşan, a declarat că detaliile privind înmormântarea muzicianului vor fi comunicate de familie. Născut pe 12 mai 1938, Dumitru Fărcaş era originar din Maramureş, însă s-a…

Citește mai mult

Enigmatice cruci celtice la Ariniș, în Maramureș

Aflat, oarecând, în satul Ariniș din vestul județului Maramureș, am trecut pe lângă un cimitir părăsit dintr-o pășune de la marginea satului. Câteva cruci, unele răsturnate, altele acoperite pe jumătate de pământ, m-au făcut să le fotografiez. Cruci din piatră, încadrate în cerc. Poate mirarea din faptul că un cimitir foarte vechi, posibil monument istoric, este neîngrijit m-a determinat să pun întrebări prin sat. De la sătenii-agricultori, la șoferi și profesori și până la preot am primit același răspuns: ”Este vorba despre cruci celtice”. Măi, să fie adevărat așa ceva?…

Citește mai mult

În Maramureș : Pe urmele piticilor cu coșurile pline de aur

Privit din inima orașului Baia Mare, Dealul Crucii pare a-ți spune că își justifică numele, deoarece are patru muchii, este ca o cruce. Puțini băimăreni știu că, până în secolul al XVI- lea, s-a numit Muntele Săsar. În dubla mea calitate, de jurnalist și membru al Clubului de Speologie ”Montana” din Baia Mare, am făcut echipă în mai multe rânduri cu colegii din club pentru a descoperi galerii de mină foarte vechi, pe care le-am explorat și cartat. Impresionantă a fost expediția din Galeria de Fum, situată în Dealul Crucii….

Citește mai mult

S-au pus bazele filialei Nord-Vest a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România

Ziariştii maramureşeni şi sătmăreni îşi unesc forţele pentru ca vocea presei din Nord-Vestul ţării să fie una mai puternică. Aceştia au decis să constituie într-o filială a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR). Astfel, filiala Nord-Vest a UZPR se alătură celorlalte organizaţii similare din ţară în vederea afilierii la instituţia care îi uneşte pe jurnaliştii profesionişti. În 23 mai, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, din Baia Mare, a avut loc prima întâlnire a membrilor organizaţiei UZPR din acest colţ de ţară, ocazie cu care a fost aleasă şi o conducere…

Citește mai mult

Pe Valea Văduvelor, la castelul pardosit cu bani de aur

Legendă și adevăr din Maramureș Dincolo de dealul Morgău, parcă anume ferit de poluarea orașului, se află un cartier al municipiului Baia Mare, numit Valea Borcutului. Mai hăt, aici era o mică așezare minierească, ale cărei urme se văd încă: galerii săpate în dealuri mai la tot pasul, case modeste, alcătuite din două camere și tindă. Spre acoperiș, este tăiat în scândură anul construirii din perioada interbelică. Acum, Valea Borcutului înseamnă și multe case ale unor oameni cu dare de mână. Urcând spre obârșia văii, acolo unde ea se îngustează,…

Citește mai mult