◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024
Omul nou – om resursă / Acad. Gheorghe Păun

O altă formulare a „egalităţii” din titlu este omul nou = sclavul de tip nou. Sună un pic exagerat, dar despre asta e vorba, ba poate chiar mai mult. Am mai vorbit în altă parte, când priveam istoria „de sus”, despre nevoia umanităţii (a unei părţi din aceasta) de resurse, forţă de muncă şi pieţe de desfacere. Sclavul tradiţional era folosit mai ales ca forţă de muncă (eventual ca gladiator, soldat etc., dar tot cam aia este). Sclavul modern, rezultatul unui „sclavagism de catifea”, în mare măsură liber consimţit, este…

Citește mai mult

Istoria privită de sus / Acad. Georghe Păun

 Chiar foarte de sus… La nivel de milenii – pentru vremurile mai vechi, de secole – pentru cele mai apropiate, distingând (mă rog, încercând asta) tendinţele, „orânduirile”, etapele mari, nu evenimente, oricât ar fi fost ele de spectaculoase şi de influente. Plecând de la „desprinderea din maimuţă” (nu e neapărat o plasare explicit evoluţionistă, dar un asemenea punct de vedere are unele avantaje, de pildă, în „prezicerea viitorului”, prin extrapolarea tendinţelor) până în vremea de azi şi alunecând puţin şi spre ziua de mâine – mă rog, secolele de mâine……

Citește mai mult

După Centenarul Marii Uniri / Acad. Gheorghe Păun

E prematur să tragem linie, dar deja se pot desprinde destule concluzii… Cum-necum, toată românimea a trăit evenimentul – fiecare în felul lui, cu mai multă sau mai puţină implicare şi pricepere. Steaguri, cocarde, insigne, portrete ale marilor bărbaţi de stat de acum un secol, fojgăiala micilor politicieni de azi, cauţi cu lumânarea printre ei o urmă de bărbat de stat, monumente refăcute şi monumente uitate, monumente noi – de la cel de la Bascov, lângă Piteşti, la cel de la Alba Iulia (normal să trăncănească împotrivă cei cărora le…

Citește mai mult

ZIUA CULTURII NAȚIONALE 15 IANUARIE 2019 la Curtea de Argeș

Primaria si Consiliul Local din Curtea de Arges; Centrul de Cultura si Arte “George Topirceanu”, manager Ec. Cristian Mitrofan; Muzeul Municipal, manager Drd. Stefan Dumitrache; Asociatia Curtea de la Arges, presedinte Acad. Gheorghe Paun; Filiala Arges”Posada” a CMRR- Col(rtr) Laurentiu Domnisoru; Revista “Pietrele Doamnei”- Prof. Dr. George Baciu; Cenaclul literar “Nicolae Velea”; Uniunea Scriitorilor din Romania; Institutii de invatamant din Curtea de Arges. Program: Omagiu MIHAI EMINESCU Ora 14.30, depunere de coroane la bustul lui Mihai Eminescu din fata Centrului de Cultura si Arte “George Topirceanu din Curtea de Arges;…

Citește mai mult

A apărut Revista „Curtea de la Argeș” pe luna ianuarie 2019

Sfântul Ierarh Dionisie / Acad. Gheorghe Păun Editorial Pe 25 octombrie 2018, s-a întâmplat ceva ce a trecut oarecum neobservat (s-a vorbit, totuşi, în unele locuri, de exemplu, la TV Trinitas, vezi https://www.youtube.com/watch?v=DGO iEuh_0-c), dar care este demn de subliniat, mai ales acum, la vremea Centenarului Marii Uniri, mai ales pe aici, prin România de la Argeş: episcopul Dionisie Erhan a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Mitropoliei Basarabiei, şi va fi pomenit în fiecare an în data de 17 septembrie, sub numele Sfântul Ierarh…

Citește mai mult

La primul Centenar / Acad. Gheorghe Păun

O formă mai explicită a titlului anterior, cu intenţia optimistă sugerată deja, este „cu încredere, la primul Centenar”, iar sintagma trimite la observaţia că un bun al nostru de mare preţ, un bun suprem, „credinţa în trăinicia poporului român”, cum spunea Eminescu (a se vedea textul de la pagina următoare), pare a fi în cumpănă, ca urmare a asediului sistematic la care am fost supuşi, nu numai din acest punct de vedere, în ultimele trei decenii. O ţară bogată în resurse de tot felul, de la sol-subsol la forţă de…

Citește mai mult

Pornind de la o fotografie / Acad. Gheorghe Păun

Este vorba despre o fotografie primită cu ceva timp în urmă de la domnul academician Ioan-Iovitz Popescu, reprodusă la pagina 15 a revistei, din care ne privesc sever, cum altfel?!, mai mulţi profesori ai Universităţii din Cernăuţi, din anii 1923-1924, doi dintre aceştia, profesori şi la Bucureşti. De fapt, fotografia nu a făcut decât să-mi reamintească o observaţie mai veche: în vremea interbelică, profesorii universitari, marii profesori şi oameni de ştiinţă cu poza în dicţionare, obişnuiau parcă să-şi schimbe locul de muncă şi de trai, la mare distanţă, între Bucureşti…

Citește mai mult

A apărut nr. 94 al revistei de cultură CURTEA DE LA ARGEŞ

Editorial  Mirări naive, folclor, compasiune…  O naivitate, totuşi, justificată de educaţia matematică şi de exerciţiul îndelungat al profesiei de cercetător – lasă că a te mira este un semn de sapiens, un drept şi o îndatorire minimală, ne-a spus-o de atâtea ori profesorul Marcus. A te mira, a-ţi pune întrebări, a căuta rezonul a tot ce-ţi cade sub privire, a vedea lumea ca un ceasornic şi a-i umbla printre rotiţe cu de ce? şi ce-ar fi dacă? şi iar de ce?… chiar intuind că de cele mai multe ori răspunsul…

Citește mai mult

Centru şi periferie (II) / Acad. Gheorghe Păun

Continuând discuţia (informală – insist) de data trecută, privind relaţiile-comparaţia-„conflictul” dintre centru şi periferie, îmi iau mai întâi precauţia de a sublinia rela-tivitatea celor doi termeni. Totul este legat de aspectul avut în vedere, mai mult decât de plasarea într-o ierarhie pur geografică de genul lumea – capitala – oraşul mare de provincie – oraşul mic de provincie. Un „centru” într-o discuţie poate fi „periferie” în alta şi invers. (Mai mult, distincţia centru–periferie este, mutatis mutandis, relevantă, adesea chiar acută, şi în interiorul „breslelor” culturale: vezi relaţia dintre pictura de…

Citește mai mult

Mai fac o încercare…

Recunosc, titlul de deasupra sugerează oarece resemnare-disperare, dar nu pot să tac, nu pot să-mi pun palmele la urechi şi să pretind că nu aud, că nu am alergie, drept care îmi fac datoria până la capăt. Sună dramatic – şi aşa trebuie să sune, pentru că este vorba, nici mai mult, dar nici mai puţin, decât despre căşuirea limbii române!… Cine crede că asta nu e o problemă gravă şi e gata să treacă la pagina a doua a revistei, treaba ei/lui (presupun, expirat cum sunt, că are genul…

Citește mai mult

Vocaţia durării, visul duratei / Acad. Gheorghe Păun

Curtea de Argeş este, din mai multe puncte de vedere, un loc „special”. Atunci când am oaspeţi, le prezint oraşul ca fiind (foarte probabil) unicul municipiu din România care are un singur bulevard, care la rându-i are un singur sens şi o singură bandă de circulaţie, dar care pleacă, semnificativ, chiar din Curtea Domnească, cea basarabă. Mai ştiu şi alte paradoxuri locale de genul acesta, la marginea dinspre glumă a seriosului, dar aici alte observaţii aş vrea să fac. Despre timp şi trecere, fortuna labilis cu ilustrare argeşeană. Capitală voievodală…

Citește mai mult

O sută de informaticieni români

Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale ştiinţei şi culturii româneşti, de la istorie şi geografie la matematică, fizică, chimie şi informatică, de la ştiinţele „exacte” la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare” (aşa cum este şi cel de faţă). Seria este realizată de…

Citește mai mult