DESPRE EMIL MARINACHE NU PUTEM VORBI LA TIMPUL TRECUT…
Încă o dată, Doamna cu coasa, aceea care lovește fără să aleagă, ne face să îngânăm, cu nestăpânită durere în suflete, Cantilena lui Tudor Arghezi: ,,Măritule,blajinule, tu poți,/Să mi-i ucizi în parte, ca eu să-i plâng pe toți’’. De ieri, breasla noastră, a ziariștilor, este mai săracă!S-a mutat la cele veșnice Emil Marinache, condeier redutabil și o adevărată, exemplară Conștiință. L-am cunoscut pe Emil încă acum cincizeci și mai bine de ani, în vremea studenției, el fiind student la Drept, iar eu la Filozofie, ambele facultăți împărțind frățește impunătorul edificiu…