ECOUL UNOR POEME ANTIVIRUS
Recunosc, suntem în plină lună iulie și am tot refuzat să lecturez versuri „antivirus”, intoxicată fiind de sperietoarea pandemică din ultimele 14-15 luni. Totul, până în clipa în care am auzit vocea poetului Dumittru Buțoi, cu ale sale „gânduri din arest la domiciliu”, înnegurate amintiri: „azi dimineață / Moartea, tânără frumoasă / mi-a deschis ușa cu o lumânare / mai albă ca un trandafir…” (La plimbare cu Moartea). Recunosc, m-au trecut fiorii, reamintindu-mi de sunetul sinistru al sirenelor de la salvările „covid”, de știrile radio-tv, de înfiorătoarele cifre care ne-au…
