◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro18.04.2024
„Doar Marea Neagră nu ceruse nimic…”

Unul dintre cele mai grave reproşuri făcute de basarabeni la adresa administraţiei româneşti este că la 28 iunie 1940 aceasta a părăsit Basarabia şi Nordul Bucovinei fără a trage un foc de armă. Şi asta după ce regele Carol al II-lea rostise cu câteva luni mai devreme în faţa chişinăuienilor: „Nu vom ceda nici o brazdă de pământ basarabean nimănui…”. Constantin Argetoianu scrie în memoriile sale că, la şedinţa Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940, care a luat în dezbatere ultimatumul sovietic, Nicolae Iorga a exclamat: „Blestem pe noi…

Citește mai mult

PODUL DE FLORI

Supravieţuitori ai propriului lor destin. Aşa sunt basarabenii. O rudă de-a mea, locuitoare a orăşelului Ungheni, avea o soră în altă mahala a aceleiaşi localităţi, care la 28 iunie 1940 se pomeni în altă ţară. Cele câteva sute de metri, care le despărţeau, ruda mea le parcurgea în aproape o lună de zile, cam cât i-a trebuit lui Magellan ca să ajungă la strâmtoarea care-i poartă numele. Când sora ei de dincolo de râul devenit graniţă o invita la vreun botez sau la vreo petrecere de familie, ca să ajungă…

Citește mai mult

Eminescu suntem noi

A mai venit un ianuarie. Şi iarăşi vom depune o floare la bustul înzăpezit al lui Mihai Eminescu. Tudor Arghezi spunea: „Despre Eminescu trebuie să se vorbească mult”. Este şi firesc să ne referim mereu la Marele Poet atunci când vorbim despre neamul nostru românesc, despre problemele cu care se confruntă acesta, despre bucuriile şi durerile noastre, despre viitor, trecut şi prezent. Eminescu este pentru noi, basarabenii, mai mult decât un poet. El a fost şi rămâne păstrător de limbă română, de identitate şi simţire românească. Un simbol al unităţii…

Citește mai mult

Eugen Statnic, o voce onestă a românilor basarabeni

Domnul Eugen Statnic este bunelul, părintele şi fratele nostru, care a văzut şi cunoscut Basarabia cea adevărată, Basarabia românească. Forţat să-şi părăsească pământul natal în anul 1944 pentru a nu putrezi în Siberia, el păstrează în memorie şi în suflet icoana Basarabiei nepângărite de hoardele roşii de „eliberatori”. Reîntors acasă după mai bine de şapte decenii de străinătate, Domnia Sa părea un înger din acele timpuri, când Basarabia învăţa să zboare şi să respire aerul libertăţii. Mai avea şi chipul luminat al unui misionar prigonit, care a revenit la locurile…

Citește mai mult

INTERVIU CU HORIA MUNTENUȘ

HORIA MUNTENUŞ, FILMMAKER – SINAPSA FILM: Basarabia este primul film realizat în România despre fraţii noştri basarabeni – cu sprijinul popular de pe ambele maluri ale Prutului “ Reporter: – Când şi în ce împrejurări a „încolţit” ideea realizării filmului documentar despre Basarabia? Horia Muntenuş: – În luna octombrie 2016, graţie eforturilor depuse de doamna Nina Suruceanu, am fost invitatul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova unde, în sala istorică în care, acum 100 de ani, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România, am prezentat filmul…

Citește mai mult

Veniți basarabeni

Basarabeni, Oșteni lăsați ai nimănui Pierduți copii fără de mamă Uitați pe câmpuri de izbeliște Voi aţi ţinut mereu la piept şi cântece şi nume şi limbă şi răsad şi casă şi plânset şi surâs şi p-a bătrână să nu le rătăciţi în viscole străine să nu le pierdeți pe furtună Noi dincoace mai risipiți decât jivinele din stepă Braţele-am întins să apucăm de coadă ciori de aur. Am ras pădurile de brazi și de stejar și așteptăm și-acuma să răsară laur. În pivniţe făcut-am loc să intre bani Şi…

Citește mai mult

O întâlnire de suflet îndurerată !

Despre calvarul deportărilor basarabenilor români s-au scris mai multe cărți. Tragedia anilor de grea cumpănă în Gulagul siberian și cel kazah a fost și este deplânsă cu durere de poeți, prozatori, publiciști, compozitori și cântăreți în creațiile lor. Mai bine de o jumătate de veac oamenilor le-a fost închisă gura ca să nu mai vorbească despre crimele săvârșite cu cruzime de către regimul totalitar stalinist-sovietic-comunist. Cei care își scriau în autobiografiile și CV-urile lor că părinții sau bunicii au fost deportați, chiar și peste ani de zile erau suspectați și…

Citește mai mult