Români de pretutindeni

Comunitatea românească din Ungaria a dezvelit o placă memorială a lui Mihai Eminescu în oraşul Gyula, unde se află cei mai mulţi etnici români din ţara vecină. Reprezentanţii Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU) au declarat pentru AGERPRES că momentul este unul „istoric” şi a fost plănuit de câţiva ani. „Am inaugurat o placă memorială a lui Mihai Eminescu, amplasată pe clădirea sediului Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, pe strada care poartă numele marelui poet. Locul nu a fost ales întâmplător, conducătorii anteriori ai oraşului Gyula

În copilărie multe dintre vacanţele mele de vară mi le petreceam la bunici. Aşa că nu o singură dată le-am auzit pe bătrânele din sat blestemându-se una pe alta. Cuvintele afurisite fiind pentru ele o formă de răzbunare sau o dreptate pe care Dumnezeu întârzia să le-o facă. De aceea,expresiile de genul: „Lua-v-ar boala”, „Trăsni-te-ar fulgerul” ori „Lua-te-ar necuratul” erau la ordinea zilei. Iar o conversaţie dintre două vecine o ţin minte şi azi: „Iată, îşi afuriseşte mereu animalele, apoi se miră că le găseşte moarte. Anul trecut şi-a blestemat

Atunci când deschizi televizorul şi vrei să urmăreşti o emisiune bună, fie de divertisment, fie una educativă, începi să o cauţi, de obicei, la posturile naţionale. Iar dacă la această iniţiativă te însoţeşte şi unul dintre copiii tăi, atunci devii mult mai atent la alegerea pe care trebuie să o faci, fiind conştient că ceea ce va vedea îl va influenţa într-un mod pozitiv ori negativ. Zilele trecute, privind emisiunea „Prezintă Vanea Băţ” de la postul TV8, mi-am dat seama că nici nu mai este nevoie să le prezint copiilor

Poetul fără cititori e ca o maşină fără motor. Stă locului. Iar el vrea să se mişte, să vadă lumea, să-l vadă lumea, să progreseze. Aşa mi-a vorbit Tiberiu Strachină, care e preşedinte de cenaclu şi poet începător de când a ieşit la pensie. Cenaclul îşi zice „Muguraşii” şi adună pensionari din capitală, adică „muguroi” în adevăratul sens al cuvântului. Am acceptat cu bucurie invitaţia acestora de a participa alaltăieri la un recital, cum i-a zis preşedintele cu modestie, de „poiezele”. Cenaclul era alcătuit din vreo 20 de bătrânei, concentraţi

Cu ocazia celebrării Sărbătorii Mărțișorului, Ambasada României în Republica Italiană, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Centrul de Documentare Sit al Patrimoniu Mondial UNESCO din Roma, Ambasada Republicii Moldova în Republica Italiană și Liga Studenților Români din Străinătate – filiala Italia, sub patronajul Primăriei Romei, organizează luni, 27 februarie 2023, ora 10:00, în sala Laudato Si’ a Palatului Senatorial din Roma (Piazza del Campidoglio), evenimentul „MĂRȚIȘOR. Simbolul primăverii inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO”. Pe lângă saluturile instituționale ale ambasadorilor României și Republicii Moldova, dar

Prin părţile noastre trăia un sărman cu pantalonii rupţi în fund, căruia îi plăcea duminicile să intre în altar şi să-l corecteze pe popă. Lumea râdea de el, iar dânsul, cu cât oamenii râdeau mai mult de el, cu atât îşi dădea o şi mai mare importanţă. – Ei, cum ţi l-am pus la punct pe popă?! Se interesa, lăudându-se. Şi toată lumea se ferea de el. Se temea nu atât de dânsul, cât de prostiile lui. „Ce să te pui c-un ţăcănit?!” Prostia fudulă e mai periculoasă ca prostia

12 februarie 2023, Ottawa, ON, Canada. Comunitatea ortodoxă română din Ottawa este încântată să anunțe inaugurarea Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Ierarh Nicolae situată la adresa 4699 Bank St. Noul lăcaș de rugăciune este printre foarte puținele construcții în stil brâncovenesc din America de Nord. Reprezentative pentru acest stil arhitectural, cunoscut și sub denumirea de stil românesc sau valah renascentist, sunt Catedrala Patriarhală și Palatul Mogoșoaia din București sau celebra mănăstire Hurezi, înscrisă de UNESCO pe lista Patrimoniului Mondial. Sfințirea apei, binecuvântarea noii biserici și Sfânta Liturghie Arhierească au fost oficiate

În mod tradiţional, de Ziua Internațională a Cititului Împreună, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău a lansat ediția a XX-a a Programului de lectură „Chișinăul citește”. Graţie faptului că a fost o dată rotundă, gazdele au pregătit un scenariu mai complex cu alură festivă, pe lângă autorii cărţilor propuse pentru lectură şi susţinătorii acestora, au fost invitaţi şi actori îndrăgiţi pentru momente de recital, iar duetul violonistul Marin Bunea şi acordionistul Alexandru Marcus au destins publicul cu minunate clipe muzicale. Mai întâi moderatoarea evenimentului, dr.Mariana Harjevschi, directorul general al

Generaţia noastră a fost una norocoasă. Noi i-am avut pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi şi mulţi alţii, care ne-au învăţat să gândim româneşte. Poeţi cărora nu le-a fost frică într-o perioadă tulbure să ne vorbească despre ţara noastră, România. De aceea au fost atât de iubiţi, dar şi urâţi. Urâţi de cei care n-au putut să le ierte talentul nici după moarte, fiindcă prin poezia lor au ridicat Basarabia din genunchi. Aşa că şi astăzi se mai găseşte câte unul care se plânge: „Oriunde te întorci,

Mijloc de februarie, cu Valentine ‘s Day in 14 februarie, iar în 20 februarie Family Day. Sunt zile care ne dau posibilitatea, pentru a cuprinde în paginile publicatiei si unele gânduri despre iubire, mai romantice sau mai austere, ale colaboratorilor noștri, dar și pentru a exprima câteva reflecții asupra acestui superb sentiment în acceptia sa cea mai largă, pornind de la faptul că dragostea, iubirea apare în multiple ipostaze, Dragostea puternică, înălțătoare, curată dintre un tânăr și o tânără care se împlinește în mod fericit prin căsătorie. Dragostea care domină

Când  pe Dimitrie Covalciuc îl cuprindem în emoțiile amintirilor, acestora le asociem versul din poemul „La Bucovina” de Mihai Eminescu: Inima îmi bate, bate și nu tace… Este bătaia postmortem, aidoma celei care  i-a dat anilor vieții rosturi și înțelesuri, înălțându-l din valul ce ne bântuie. A fost cărturarul dureroasei Bucovine de Nord, „un om cât o țară”, cum îl numea istoricul literar Dimitrie Poptămaș în paginile almanahului „Țara fagilor” dedicat românilor bucovineni. Dimitrie Covalciuc a purtat în adâncul ființei sale destinul pământului românesc bucovinean cutremurat de nenorocul istoriei, trădare,

După Renaşterea Naţională din ’89, mulţi dintre conaţionalii noştri, majoritatea lor oameni cu carte, au ajuns pe străzile Europei, fiind nevoiţi să-şi câştige pâinea pe pământuri străine. Sperând că, într-o zi, binele în ţară va triumfa şi se vor întoarce acasă. Dar anii au trecut şi foarte puţini s-au mai reîntors, fiindcă timp de 30 de ani nu s-a schimbat nimic, decât păgânii din capul mesei. Iar copiii acelei generaţii, pe care aş numi-o de aur, au rămas în grija bunicilor, vecinilor, cunoştinţelor sau singuri. O generaţie tristă, căreia nu