◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.04.2024

Români de pretutindeni

Basarabie, lacrimă fierbinte

Titlul vrea să reamintească un altul similar, apărut în acest colţ de pagină în noiembrie 2012, Basarabie, lacrimă caldă. Anii scurşi de atunci şi tot ce s-a întâmplat prin lume în vremea asta motivează un titlu „actualizat”. Gândindu-mă la lungul-cruntul secol de rusificare, la stalinism, foamete, gulag şi Siberia, la Cotul Donului şi Transnistria, şi mai potrivit ar fi fost Basarabie, lacrimă sângerie. Nu l-am ales pe ultimul pentru că poate părea ostentativ-dramatic, deşi dramatică a fost istoria neamului. Personal, atunci când silabisesc cuvântul Basarabia, îmi aduc aminte cum îmi

Citește mai mult »

De ce bine, dacă se poate rău?

Chişinăul e plin cu firme scrise în limba rusă. La 25 de ani de independenţă, capitala Republicii Moldova mai lasă impresia că ar fi un oraş rusesc. Şi, cu adevărat, nu există o lege care să-l oblige pe un rus, de pildă, să-şi scrie firma în limba ţării în care locuieşte (şi în care se îmbogăţeşte). Dar de ce nu s-ar aplica şi la noi o lege care funcţionase la Iaşi pe timpul lui Eminescu?! Vasile Pogor, primar de Iaşi şi membru al Societăţii „Junimea”, în încercarea de a curăţa

Citește mai mult »

Sărbătoarea Sfântului Patrick, văzută de românii din Canada

E redundant să vorbesc despre babilonia canadiană, continentul nord-american fiind un amestec atât de complet și complex de națiuni, încât din ingredientele lor s-a format o nouă cultură și filosofie de viață, o împletire de cutume reinterpretate. Românul, ca și exponenții altor neamuri, trece prin mai multe etape inițiatice, până când devine parte din procesul colectiv. Se șlefuiește și se potrivește locului, asumându-și statutul de nou venit. Nefiind un emigrant cu vechime – primii emigranți români au fost semnalați în Canada abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au înființat

Citește mai mult »

Eveniment omagial.
„In Memoriam –
Constantin Brâncuși”, la Viena

Cu prilejul împlinirii a 67 ani de la trecerea în neființă a marelui sculptor român Constantin Brâncuși, în după-amiaza zilei de sâmbătă 16 martie a.c., la sediul Institutului Cultural Român din Viena a avut loc evenimentul dedicat marelui sculptor „In Memoriam – Constantin Brâncuși”. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român din Viena, în parteneriat cu Centrul de Cercetare Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Filiala Gorj a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În prima parte a evenimentului deschis de doamna Andreea Dincă – director al

Citește mai mult »

„Nu cred că aș fi învățat limba română dacă nu mi-ar fi plăcut poporul român!”. Interviu cu domnul Watabe Takahiko, Consul General al Japoniei
în Calgary

Watabe Takahiko detaliază, în cadrul unui interviu, pe marginea experienței avute în România ca diplomat de carieră încă din 1985   D.A.: Ce v-a determinat să alegeți să lucrați în cadrul Ministerului de Externe? W.T.: De fapt, de când eram la universitate am vrut să devin avocat, dar din cauza falimentului companiei la care lucra tatăl meu, am decis să dau examenul pentru Ministerul de Externe pentru a-mi putea folosi cunoștințele de drept. D.A.: Care considerați ca sunt aspectele pozitive pe care profesia de diplomat de carieră le are? W.T.:

Citește mai mult »

Vlahii rumâni – stăpânii Muntelui Athos în secolul XI. Istoria unei supremații valahe

Există o istorie mai puțin cunoscută privind „invazia” vlahilor pe Muntele Athos în secolul XI. Călugării greci se plângeau de venirea masivă a păstorilor vlahi pe Sfântul Munte, care deja din secolul X, era o patrie a mănăstirilor creștine. Revolta grecilor o pun mai degrabă pe seama unui filetism religios, decât pe realitatea unor plângeri făcute de către stareții greci deranjați de venirea păstorilor vlahi ca să facă comerț în Athos, cu tot cu turmele și famiile lor. Până la urmă Peninsula Athos era un teritoriu în care au locuit

Citește mai mult »

Cu gândul la primăvară
şi la mamele noastre

La început de Martie încerc un sentiment de împrimăvărare în suflet la gândul „mărțișorului” şi celebrării zilei femeilor şi mamelor noastre. Dacă la români această zi de cinstire a femeilor este în martie, ca de altfel şi la alte naţii, în Bosnia – Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Belarus, Rusia, Ucraina şi Vietnam, mi se pare o alegere minunată în rezonanţă cu renaşterea naturii şi întineririi noastre spirituale. Dintre toate lunile anului, cea a Buneivestiri este prin excelenţă dedicată miracolului vieţii, deci vine în concordanţă cu ideea de sărbătorire a

Citește mai mult »

Un anotimp înfrigurat

Primăvara aceasta s-a năpustit peste noi într-o zi de vineri. Glasurile care treceau pe lângă mine spuneau că au răsărit ghioceii, dar eu le şopteam din urmă că afară ninge ca în cărţile lui Bacovia. Şi frigul, tot frigul din poeziile sale a intrat şi-n sufletul meu, aşa încât aveam impresia că-i frig şi-n lumea de dincolo, acolo unde tata a plecat să stea de vorbă în tăcere cu îngerii. Numai că acela pe care-l simţeam eu era unul care se încolăcise în jurul meu, ca şi cum ar fi

Citește mai mult »

Interviu cu preot
Cătălin Constantin Lungu
din Montreal

Născut la Iași, hirotonit preot la poalele Subcarpaților Răsăriteni. După absolvirea facultății, obține o bursă de studii postuniversitare (masterat și doctorat) în Grecia. Spre a fi slujitor în Biserica Ortodoxă a Greciei, i se propune să iasă de sub jurisdicția Patriarhiei Române, pentru a intra definitiv sub jurisdicția Arhiepiscopiei Grecești. Timp de aproximativ 10 ani locuiește în Grecia, iar în 2011 emigrează în Canada. Totodată se transferă ca preot în Mitropolia Greacă din Canada ce se află sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice. În momentul de față, părintele este slujitor responsabil la

Citește mai mult »

Serbia, Voivodina. Frumusețe și valori românești

Festivalul Internațional de Folclor „Joc Românesc 2023” a avut loc la Jâtcovița. Localnicii acestui sat au așteptat cu drag oaspeții care au participat la Festivalul „Joc Românesc”. Ivița și dr. Iasmina GLIȘICI, principalii organizatori ai impresionantei manifestări culturale, împreună cu partenerul fidel Lucian MARINA, președintele Societății de Limba Română din Voievodina, au decis ca în 2023 prestigioasa festivitate a românității de pretutindeni să aibă loc la Jâtcovița, în zilele de 8 și 9 iulie. Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, alături de tradiționalii parteneri Filiala Serbia a

Citește mai mult »

Durerea invidiei

Zilele trecute, am dat de un citat din Constantin Brâncuşi, care spune: „În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege oriunde şi oricând”. Şi m-am gândit: ce om fericit! Pentru că a nu fi în viaţa asta invidios e o mare binecuvântare. Mai ales în ziua de azi, când acest sentiment se dezvoltă în inima noastră din ce în ce mai mult, purtându-ne ca şi personajul din următoarea întâmplare. Cică, directorul unei companii, vrând să

Citește mai mult »

Speranța deșartă

Se zice că cea mai depravată femeie e Speranţa: toată lumea trăieşte cu ea. Nu cunosc niciun concetăţean care să nu creadă că mâine va fi mai bine ca azi. Fără ca să mai şi întreprindă ceva pentru asta. Unul dintre defectele omului nostru este acela de a fi foarte optimist. – Lasă, dragă, că nu e chiar rău cât nu e cel mai rău, zice el, încrederea lui e legendară. Vorbeam odinioară că dacă cinci grame de nicotină pot ucide un cal, atunci două grame de optimism moldovenesc pot

Citește mai mult »