În condițiile în care războiul din Ucraina a amplificat masiv dezinformarea pe rețelele de socializare, Diana Wallis, președinte al Consiliului de administrație al EU DisinfoLab, scrie că instituțiile UE au făcut apel oficial la platforme să intensifice eforturile de combatere a dezinformării.
Europarlamentarul Raphael Glucksman, președintele comisiei speciale parlamentare pentru interferența străină, și alți nouă deputați europeni au cerut „reguli clare și o abordare structurală a dezinformării” în Digital Services Act, setul de reglementări comunitare pentru domeniul digital care este în proces de negociere. Cu toate acestea, în ciuda declarațiilor lor, parlamentarii UE nu reușesc să propună un cadru de reglementare care să se potrivească cu pozițiile lor publice. „Actuala propunere ar oferi de fapt stimulente pentru platforme să facă mai puțin, nu mai mult”, punctează Wallis, pentru EURACTIV.
Pentru a ilustra problema, este folosit argumentul știrii potrivit căreia o femeie însărcinată din Mariupol a fost dusă de urgență către o ambulanță, după ce armata rusă a bombardat o maternitate. „Oficialii ruși și teoreticienii conspirației au răsturnat în mod infam acest eveniment, susținând că a fost pus în scenă și că femeia era actriță. Deși unele dintre aceste afirmații au fost eliminate, această dezinformare în jurul incidentului continuă să se propage”, punctează Wallis.
În acest caz, compromisul din formula actuală a DSA înseamnă că numai cei care au comis dezinformarea ar avea dreptul de a se plânge împotriva moderării conținutului de către o platformă. „Cu cât platformele moderează mai mult conținutul, cu atât vor crește riscurile de a fi contestate. Dacă Facebook spune că etichetează toate informațiile despre statul rus, trebuie să contestăm din punct de vedere legal de ce în 91% din cazuri nu a reușit să facă acest lucru; dacă Instagram interzice publicitatea, inclusiv afirmațiile dezmințite de verificatorii de fapte, trebuie să înțelegem pe ce bază a permis propagarea temei presupuselor biolaboratoare ale SUA din Ucraina”, mai scrie Wallis.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro03.05.2024Instituțiile UE au făcut apel oficial la marile platforme sociale să intensifice eforturile împotriva dezinformării
Articole recente
- Valahii din Balcani în cronica francezului Robert de Clari,
de la începutul secolului
al XIII-lea - Poezia – o pasăre spin
- Povești fabuloase prind viață
la Castelul ,,Ghika”
din Dofteana, Bacău - „Ar fi bine să existe un ghid de utilizare
a mediului virtual, care să ajute la identificarea informațiilor corecte și să inoculeze o rezistență la propagandă”. Interviu neconvențional
cu jurnalista Lavinia Betea - UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere
- „Ziariștii, dar și decidenții politici trebuie
să aibă grijă ca inteligența artificială să rămână un instrument care să ne faciliteze viața,
dar să nu ajungă să ne domine”.
Interviu cu acad. Ioan Aurel Pop,
președintele Academiei Române - Dulcea viață
de europarlamentar… - Pictura ca terapie a sufletului
- Muzeul Național al Literaturii Române și UZPR
celebrează Ziua Internațională a Libertății Presei
prin expoziția de caricatură jurnalistică
semnată de Vali Ivan
Contact
SEDIUL CENTRALBd. Gral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti, Cod poștal: 010336, Oficiu Poştal 22
Telefon fix: 021.317.92.25
Telefon mobil: 0746.137.911 / 0746.137.914
Telefon legitimații: 0743.394.000
Telefon contabilitate: 0746.137.913
Fax: 021.313.06.72
Program de lucru:
LUNI – JOI 10.00 – 18.00
E-mail:
secretariat@uzp.org.ro
contact@uzp.org.ro
comunicare@uzp.org.ro
radiouzpr@uzp.org.ro
revista@uzp.org.ro
comisiadeatestare@uzp.org.ro
joda@uzp.org.ro
editura@uzp.org.ro