În perioada interbelică, Oraviţa era un important centru cultural şi publicistic.
Tipografia ,,Progresul” din Oraviţa a fost prima tipografie în limba română din oraş şi din zona văii Caraşului. La această tipografie era editată gazeta cu acelaşi nume.
Gazeta locală în Oraviţa era: „Progresul”, tipărită în tipografia proprie, gazetă social politică şi literară, înfiinţată în Oraviţa în anul 1907 de către Gheorghe Jianu, fost învăţător, Dr. Ioan Nedelcu, Dr. Liviu Cigăreanu şi I. Iepure. Gazeta vieţuieşte până în 1916. Directorul gazetei a fost Gheorghe Jianu, iar redactor responsabil Alexandru Purgariu.*
Gheorghe Jianu, învăţător, publicist, şi om politic, s-a născut la 18 mai 1866, în comuna Ciclova Montană. Cursurile şcolii primare, secundare şi liceale le face la Oraviţa. Continuă studiile la Kecskemet şi Institutul pedagogic din Arad. După terminarea studiilor obţine o catedră de învăţător la Oraviţa.
În anul 1906, Gheorghe Jianu avea un rol însemnat în mişcarea culturală şi naţională fiind inspector şcolar. Ajunge preşedintele Asociaţiei învăţătorilor bănăţeni.
În acelaşi an fondează împreună cu Ioan Nedelcu şi Liviu Cigărean Societatea „Progresul” care are o tipografie şi un ziar din anul următor.
În anul 1907 s-a inaugurat în Oraviţa tipografia română „Progresul”, având ca editor-proprietar pe Gheorghe Jianu. Sim Sam Moldovan, în cartea „Oraviţa de altădată şi teatrul cel mai vechi din România”, descrie actul înfiinţării tipografiei, la 12 august 1907, pentru care s-a adus maşina de la firma L. Kaiser’s Sohne, din Viena, ca şi celelalte ustensile tipografice. Personalităţi din întregul Banat, aşa cum exista provincia la 1907, au fost invitate la marele eveniment. Tipografia a fost sfinţită de preotul din Coştei, Avram Corcea, în „dumenica din 12- lea August st.v.1907”. Din Caransebeş a onorat evenimentul episcopul ort. românesc, Nicolae Popea, din Lugoj, dr. Vasile Hossu, episcop greco- catolic. A fost prezent deputatul Coriolan Brediceanu din cercul electoral al Oraviţei şi deputat Aurel Novacu „în cercul Saschii”.
Act comemorativ
„Pentru promovarea intereselor fraţilor noştri din Albia Caraşului şi pentru înlesnirea comunicării cu ai noştri din alte părţi, ridicat-am acest stabiliment de arte grafice pe vremea păstoririi Archiereilor noştri: Nicolae Popea, episcop ort. rom. de Caransebeş şi Dr. Vasile Hossu, episcop gr. cat. rom. de Lugoj; a deputaílor noştri în casa ţării: Coriolan Brediceanu, în cercul electoral al Oraviţii şi Dr. Aurel Novacu în cercul Săschii. Spre aducere aminte, notăm la acest loc, că maşina, dela firma L. Kaiser’s Sohne din Viena, cum şi celelalte utensilii tipografice ni s’au activat prin conducătorul Tipografiei Diecezane din Caransebeş: Gheorghe Imbronovici, iar montarea maşinei în casa No. 264 a cetăţeanului nostru: Anton Holzmann, a făcut-o monteurul din Viena: Johann Decker, având angajaţi la începutul muncii tipografice pe Nicolae Boldureanu, conducătorul tehnic Ilie Oraviţanu, Lazar Teodorovici şi ucenicul Mihai Staniloi, culegători, iar de conducători ai revistei “Progresul”, ce se va tipări în această tipografie: editor-proprietar Gheorghe Jianu şi redactor responsabil: Alexandru Purgariu.
După actul sfinţirii săvârşit prin preotul nostru din Coştei: Avram Corcea, în dumineca din 12-lea August st. v. 1907, când s’a făcut şi actul de faţă, ca prima tipărire în această tipografie nouă, mâine zi, Luni, s’a pornit lucrarea într’un ceas bun!”. Oraviţa-montană, 12/lea August 1907”.
Fondatori:
Dr. Vasile Meşter Dr. Ion Nedelcu
Gheorghe Jianu Dr. Liviu Cigareanu
Nicolae Boldurean Aveam Corcea
Ioan Epure
Cu înfiinţarea acestei tipografii a apărut şi gazeta Progresul la care au colaborat mulţi tineri intelectuali români”**
În cartea „Dicţionar cronologic al presei din Caraş Severin”, autor Gheorghe Jurma, se arată: „1907, august 25/ septembrie 7. Oraviţa: apare Progresul, editor şi girant: Gheorghe Jianu. Conform titlului, este preocupată de igiena şi întărirea economică a poporului etc. ,,Vom da piept şi cu nesocotinţa celor ce se opintesc să ţină vremea în loc, vom proslăvi munca şi omenia…” Interzisă în 1916; reluată în 1923 până în 1927”***
În paginile gazetei „Progresul” au publicat mari personalităţi, începând din anul 1907; îl găsim în numărul patru al ziarului pe Alexandru Bojincă din Ticvaniu Mare scriind despre ,,grija pentru acurateţea lingvistică a interpretării”.****
Prima gazetă în limba română a fost „Progresul” lui Gheorghe Jianu, înfiinţată în 1907. În vremurile acelea, tipografia deservea o mare şi întinsă arie începând cu Oraviţa, Bozovici, Anina, Bocşa, Tirol, Moldova Nouă şi presupunea multă trudă.
Media din Voivodina apreciază activitatea publicistică din Oraviţa din acea vreme datorită faptului că marile personalităţi au trimis articole către gazeta ,,Progresul”.“În primele decenii ale acestui secol Oraviţa era un centru publicistic important. Aici prima gazetă românească a apărut în anul 1907. Este vorba de ,,Progresul” lui Gheorghe Jianu, dedicat cu preponderenţă problemelor culturii şi literaturii şi ,,închinat propăşirii culturale a fraţilor din Banat”. A fost o publicaţie foarte citită.”.*****
Puternice şi constante au fost legăturile culturale întărite prin paginile gazetei „Progresul” din Oravița cu cetățenii din Vârset şi Costei.
Aflăm în gazetă despre serbările de la Coştei, de la Petrovăsala, artiştii şi personalităţile prezente, despre bucuria localnicilor şi tradiţii.
În numărul 43, din noiembrie 1908, Gheorghe Jianu semnează articolul despre „Congresul învăţătorilor din eparhia Caransebeşului”, cu informaţii bogate despre eveniment, temele dezbătute şi la final, părerile autorului.
Prin gazeta „Progresul” se anunţă o convocare a cadrelor didactice făcută de Gheorghe Jianu în calitate de preşedinte al Reuniunii învățătorilor români de la şcolile confesionale greco ortodoxe din dieceza Caransebeşului pentru 29 august 1910. Întâlnirea era fixata la Timișoara și erau convocate şi cadrele didactice din Vârşeţ şi Panciova. Dupa terminarea adunării a urmat o excursie pe Dunăre la Belgrad.
În numărul din noiembrie 1913 al gazetei „Progresul” aflăm că a fost convocată la Vârset, „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român” , convocare semnată de Traian Oprea, protopresbiter, directorul despărţământului Vârşeţ şi Dr .Iustin CI. Iuga, avocat, secretarul departamentului.
Şcolit prin instituţii din Ardeal şi Ungaria, Gheorghe Jianu, cunoscător al mai multor limbi străine şi limbilor imperiului austro – ungar, avea o cultură vastă. A fost un fin cunoscător al politicii imperiului dualist cât şi a Regatului României. La gazeta lui, „Progresul” se scria numai în limba română. Multe articole sunt semnate de editor- proprietar.
Gazeta „Progresul” din Oraviţa va fi locul de exprimare a intelectualităţii române din Tansilvania, Regat şi din tot spaţiul Banatului istoric dar toate acestea nu au fost pe placul autorităţilor austro-ungare din acea vreme.
În anul 1916, la intrarea României în război, învăţătorul Gheorghe Jianu, editor – proprietar al tipografiei şi al ziarului cu acelaşi nume este arestat împreună cu alţi intelectuali români de frunte din Oraviţa, fapt care impune şi închiderea vremelnică a tipografiei.
Gheorghe Jianu a fost eliberat împreună cu unii din deţinuţi la intervenţia foişpanului din Lugoj dar rămâne sub control permanent.
Cu toate că majoritatea documentele vremii şi monografiile despre Oraviţa şi Banat au relatat activitatea prestigioasă a intelectualului Gheorghe Jianu, un grup din Oraviţa a hotărât ca activitatea lui să fie ştearsă prin instalarea unei plăci memoriale pe un zid din centrul oraşului pe care scrie că cel care a deţinut tipografia este o altă persoană. Şi la ora actuală placa memorială este instalată şi preluată în fals de diferite publicaţii ceea ce contravine legilor scrise şi nescrise.
Până la limitele Banatului istoric la Petrovosello activitatea lui Gheorghe Jianu editor – proprietar la tipografia şi editura „Progresul” a fost importantă. „În anul 1911 apare în sfârşit, în editura tipografiei ,,Progresul” din Oraviţa, volumul intitulat Monografia comunei Roman-Petre (Petrovosello) 1808-1908, o lucrare de referinţă a monografismului românesc rural din Banat. La alcătuirea acestei monografii (apărută, dealtfel, în două limbi: română şi maghiară)”******. Monografia a fost scrisă de învăţătorul local Nicolae Penţa cu ocazia centenarului localităţii, (azi Vladimirovaţ). „În ordin cronologic, monografia Petrovasâlei este cea de-a treia monografie românească rurală din Banatul istoric, însă, având în vedere calitatea ei, este situată pe primul loc când este vorba despre perioada dualismului austro-ungar, atât din cauza bogatului material documentar folosit, a metodologiei, cât şi din aspectul complexităţii sale.”*******
În plină putere economică şi politică a imperiului dualist, când în şcolile de stat se studia obligatoriu în limba maghiară, el participă cu lucrări şi referate la reuniunile învăţătorilor în care susţine scrierea fonetică a limbii române.
Normele stabilite de el sunt valabile şi folosite astăzi în limba română. Sistemul lui „Gheorghe Jianu, „ortografic”, cum este numit de Petru Oallde. Prin propunerile lui, a marcat „o etapă fertilă în devenirea ortografiei noastre fonetice”********
La Arhivele Arcanum am găsit despre tipografia „Progresul” dovezi din ziarele vremurilor respective. Redau doar câteva: În discursul dlui V. Goldiş la o şedinţă cu reprezentanţii ziarelor din Grădina de tir, „Progresul” este reprezentat prin dl G. Jianu, scrie în Tribuna Arad, 17/30 August, 1908. În Gazeta Transilvaniei, Braşov, August- Septembrie, 1908 se scrie „Progresul” prin G. Jianu reprezentat..
Un document al Bibliotecii Universităţii din Cluj P. 2260 nr. 36610 „Progresul. Apare în fiecare sâmbătă. Îşirată după voială editor, proprietar şi girant Gheorghe Jianu”.
Implicarea cu succes în viata comunităţii şi prestigiul de care s-a bucurat a făcut ca cetăţenii din Oraviţa şi Ciclova să-l trimită ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1918.
Gheorghe Jianu a fost primul primar român al Oraviţei după unire.
Calităţile lui, inteligenţa nativă, interesul pentru cetăţenii simpli au făcut să fie ales cu patru mandate de Senator în Parlamentul României.
prof. Ariana Jianu
Foto: pixabay.com
*N. Ilieşiu, Monografia Istorică a Banatului, Muzeul Banatului Montan, seria restituiri istoriografice, coordonată de Dumitru Ţeicu, Studiu introductiv, ediţie şi note Dumitru Țeicu,Indice toponimic Minodora Dmian, Mica Valahie, Bucureşti, 2011, p. 215
** Sim Sam Moldovan, Oraviţa de altădată şi teatrul cel mai vechi din România, 1938 p. 70, 71
*** Gheorghe Jurma, Dicţionar cronologic al presei din Caraş Severin, Editura TIM Reşiţa, p. 15
**** Petru Oalde, Lupta pentru limba românească în Banat, editura Facla, Timişoara, 1983, p. 262
*****Mass media la românii din Voivodina 3/20, 04 aug. 2017.
****** Restituiri bănăţene, nr. 6, Dumitru Tomoni, Editura Eurostampa, articolul: Cercetarea monografică, în Banatul sârbesc, Mircea Măran, p.435
******* Ibidem, p.436
******** Ibidem, p.177