◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

MIRCEA MALIŢA – UN VIZIONAR AL ȘTIINȚEI, CULTURII ȘI CIVILIZAȚIEI

Nu putem trece cu vederea faptul că această primăvară, îmbălsămată încă în mireasma florilor de tei, pe lângă zile cu soare şi zvonuri de vară timpurie, ne-a adus și o mare pierdere pentru lumea românească. A plecat dintre noi, la o vârstă de patriarh, academicianul Mircea Maliţa. Vârsta înaintată, 91 de ani, dar, mai ales, opera şi activitatea desfăşurate de-a lungul a şapte decenii îl recomandă, într-adevăr, drept un patriarh al ştiinţei, culturii şi civilizaţiei româneşti.

Absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, cu profesori de marcă precum: Grigore Moisil, Simion Stoilow, Miron Nicolescu, Dan Barbilian, Octav Onicescu, Gheorghe Ţiţeica, Mircea Maliţa a fost un spirit cartezian, dedicat, prin vocaţie şi natura gândirii, cunoaşterii ştiinţifice. Din sfera matematicii, ispitit și de modul filosofic al interpretării şi înţelegerii lumii, a trecut în universul vecin al ideilor și conceptelor și a urmat, simultan, Facultatea de Filosofie a aceleiaşi universităţi. A devenit doctor în matematici în 1972 cu teza: Modele matematice pentru negocieri.

Exactitatea pozitivistă, tipul matematic al inteligenței nu i-au cenzurat gândirea ancorând-o în Patul lui Procust al tiparelor logice și raționale, ci, dimpotrivă, i-au deschis-o spre zone noi ale cunoașterii, situate între realitate și speculație, într-un univers intuit, într-o utopie tangibilă, pe care numai spiritele vizionare, între care și Mircea Malița, au avut ochi să o vadă. Aparent paradoxal, dar, în realitate, perfect rațional, formația matematică și filosofică i-a favorizat un mod de gândire speculativ și utopic, care a dat naștere, în opera malițiană, unei utopii pozitive, dezvoltată pe fundamente științifice și edificată cu mijloacele raționării logice și speculației matematice, unui construct de esenţă umanistă şi vizionară, într-un teritoriu noetic în care știința se întâlnește cu poezia.

Cu o pregătire temeinică în două domenii fundamentale – matematici şi filosofie –, Mircea Maliţa s-a dezvoltat profesional pe două planuri: academic şi diplomatic. A fost cadru didactic la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti (profesor universitar din 1972), în Catedra de Analiză Matematică, titular al cursurilor: Modele matematice în ştiinţe sociale şi Logică şi inteligenţă artificială. Pe plan diplomatic, a îndeplinit o serie de funcţii importante: consilier în prima misiune permanentă a României la ONU, ministru adjunct în Ministerul de Externe pentru ONU şi relaţii multilaterale, membru al comisiilor pentru pregătirea conferinţelor mondiale ale ONU pentru educaţie, ştiinţă, tehnologie şi dezvoltare, ambasador al României în Elveţia (Berna), la ONU (Berna) şi în SUA. Un episod important din activitatea lui Mircea Maliţa l-a reprezentat mandatul de ministru al educaţiei, în perioada 1970-1972, în cursul căruia a deschis învăţământul românesc spre Occident, după era dogmatismului politic şi a izolării ideologice din deceniile anterioare, contribuind în mod decisiv la desprinderea lui de modelul sovietic. A fost un ministru luminat, inovator, care a iniţiat o adevărată reformă în domeniu, prin reorientarea învățământului nostru către lumea liberă, către valorile universale ale educaţiei, ştiinţei, culturii şi cunoaşterii şi prin introducerea în programe a limbilor străine de circulaţie (engleza, franceza, germana etc.) şi a unei discipline noi: informatica. Vârf de lance al unui domeniu aflat încă la început, care, în numai câteva decenii, avea să schimbe lumea și civilizația din temelii. Ales membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, în 1974, a devenit membru titular în 1991. A fost membru fondator al Clubului de la Roma şi al Centrului European de Cultură din Bucureşti, preşedinte al Diviziei de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei din cadrul Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române, preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (Academia Română), membru al Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe, membru al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială, al Federaţiei Mondiale a Studiului Viitorului şi al Academiei Internaţionale „Leonardo da Vinci”.

Opera scrisă a lui Mircea Maliţa cuprinde lucrări, realizate ca unic autor sau în colaborare, în domeniul matematicii: Triade (1973) Programarea pătratică (1968), Matematica organizării (1971), Programarea neliniară (1972), Modele matematice ale sistemului educaţional (1972), în aria ştiinţelor politice: Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti (1966), Diplomaţia. Şcoli şi instituţii (1970), Diplomatie roumaine (1970), Teoria şi practica negocierilor (1972), Jocuri pe scena lumii (2007), Tablouri din războiul rece (2007), Între război şi pace (2007), Cold War Diplomacy: A Romanian Diplomat’s Memoirs (2014) și în domeniul studiilor privitoare la evoluţia civilizaţiei, parcurse de un puternic curent anticipativ. În această arie tematică, spiritul interdisciplinar, prospectiv şi vizionar al lui Maliţa, deschis spre evoluţiile tehnologice, spre progresul civilizaţiei şi al cunoaşterii, s-a manifestat plenar într-o serie de eseuri ştiinţifice şi filosofice, care au marcat profund mediile intelectuale şi publicul românesc ale anilor ’70 şi ’80, prin deschiderea creată către viitorul imediat, către provocările şi transformările iminente implicate de acesta în teritoriul existenţei la nivelul omului şi al umanităţii: Cronica anului 2000 (1969), Sfinxul (1969), Aurul cenuşiu (3 volume, 1971-1973), Pietre vii (1973), Zidul şi iedera (1977), Idei în mers (1975, 1981), Zece mii de culturi, o singură civilizaţie – Spre geomodernitatea secolului XXI (1998). Memorabil a fost şi rămâne Discursul de recepţie ţinut de Mircea Maliţa în Aula Academiei Române, la 30 octombrie 2009, intitulat: „Opuşi inseparabili în gândirea românească”, o perspectivă filosofică asupra culturii noastre care, după modelul clasic „coincidentia oppositorum”, relifează rolul constructiv şi edificator al logicii dialectice, al unităţii contrariilor, al „colaborării opuşilor” şi al coexistenţei forţelor spiritului într-o sinergie fecundă, care conturează o paradigmă de acţiune şi dezvoltare la nivelul gândirii româneşti. O lucrare exemplară, de dată mai recentă, a academicianului Maliţa, este Cuminţenia pământului. Strategii de supravieţuire în istoria poporului român (2012), interpretare dramatică şi realistă a istoriei româneşti, privită ca o luptă continuă pentru existenţă, ca un act de rezistenţă şi demnitate în faţa tuturor forţelor ostile cu care românii s-au confruntat de-a lungul secolelor.

Contribuția lui Mircea Malița în domeniile în care a activat ca diplomat, om politic, profesor și autor este una fundamentală. Trebuie subliniat, încă o dată, că activitatea lui pe scena diplomației și a politicii s-a desfășurat într-o perioadă de tranziție ideologică și politică de la modelul sovietic către unul construit pe interesele naționale, deschis spre valorile europene și occidentale. În această perioadă, România s-a orientat spre Occident, a dezvoltat relații diplomatice, economice și culturale cu țări din Vest și cu SUA, ieșind astfel tot mai mult din sfera de influență a Moscovei. Prin formația și viziunea sa intelectuală, prin activitatea intensă pe care desfășurat-o în câmpul diplomației și în cel al politicii, în special ca ministru al învățământului, Malița a fost un pion important al procesului de desprindere a țării de URSS, de deschidere a ei către statele occidentale și de reconectare a educației românești, puternic ideologizată şi politizată, epurată de valorile autentice şi de reperele identitare, la valorile naționale, europene și universale. Ca gânditor, Malița a fost preocupat de condiția umanității și de progresul civilizației, de cauzele, logica internă și perspectivele proceselor de evoluție, de transformările generate de acestea și efectele lor asupra omului. Din acest punct de vedere a fost un filosof al condiției umane și al civilizației în era tehnicismului, care a înțeles profund sensul progresului și chiar a anticipat în mod remarcabil schimbările și inovațiile aduse de acesta. Astăzi se vorbește mult despre „schimbări de paradigmă” în aproape orice domeniu, și când e cazul, și când nu e. Conectat la fluxul ideilor occidentale, martor al evoluțiilor vertiginoase de pe scena lumii, în toate ariile existenței, generate în special de progresul științei și de cuceririle tehnologice, Malița a anunțat, printre primii în spațiul nostru, o schimbare radicală de paradigmă în existența umană și la nivelul global al civilizației, analizând în profunzime elementele acesteia, vorbind despre implicațiile ei asupra vieții individului și societății, intuind o serie de transformări posibile în viitorul apropiat, către orizontul anului 2000, un fel de placă turnantă a civilizației, care au devenit, poate chiar mai devreme, realități. Și în Aurul cenușiu, și în Zidul și iedera, cărțile lui iconice, Malița a avut dreptate, ca un profet al timpului său, cu ochii spre viitor, pe care, într-un act de clarviziune științifică, culturală şi filosofică, a știut să-l vadă, să-l înțeleagă și să-l anunțe contemporanilor.

Mircea Maliţa a reunit în personalitatea sa ipostaze fundamentale ale intelectualului de elită: profesor, om de ştiinţă, savant, cărturar umanist, fiind, în mod esențial, un spirit dedicat cunoaşterii holistice, inter- şi transdisciplinare, de tip renascentist, un vizionar şi un profet al civilizaţiei. A fost şi colaborator al revistei Tribuna Învăţământului, ceea ce pentru revistă și pentru noi a constituit o onoare şi un privilegiu. Academicianul Mircea Maliţa rămâne în memoria noastră ca o personalitate luminoasă, situată, prin puterea spiritului, prin forța anticipației și prin deschiderea inteligenței spre orizonturi noi, în spațiu și timp, în avangarda cunoaşterii şi a evoluţiei umanităţii. Prin plecarea lui dintre noi, lumea românească pierde pe unul dintre marii săi savanți și cărturari. Fie-i eternitatea lină şi luminoasă!

Sorin IVAN / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *