Tiparele gramaticale în utilizarea limbajului pot face distincția între știrile reale și știrile false, ajutându-i pe cei care doresc să combată dezinformarea, arată un nou studiu
detaliat asupra muncii fostului jurnalist New York Times, Jayson Blair. Acesta a părăsit ziarul după ce s-a descoperit că a plagiat și a fabricat unele dintre relatările sale.
Publicată de Cambridge University Press sub forma unei cărți intitulate „The Language of Fake News”, cercetarea de la Universitatea din Birmingham, realizată de profesorul de lingvistică Jack Grieve și cercetătorul doctor Helena Woodfield, dezvăluie că Blair și-a scris poveștile false într-un stil mai puțin dens din punct de vedere informațional și cu mai puțină convingere în comparație cu articolele sale reale de știri: „Am efectuat o analiză detaliată a caracteristicilor gramaticale folosite de Blair în 64 dintre articolele sale, dintre care 36 erau știri false, și am descoperit 28 de diferențe importante în stilul articolelor sale reale și false. Există diferențe stilistice clare între articolele în care Blair spunea adevărul și cele în care a mințit. A făcut alegeri lingvistice consistente în știrile sale false, rezultând modele gramaticale care disting știrile sale false de materialele sale reale”.
Potrivit birmingham.ac.uk, studiul constată că atunci când Blair a mințit, avea tendința să scrie mai puțin concis, împachetând mai puține informații în articole. De asemenea, studiul a constatat că a scris cu mai puțină convingere, adoptând un ton mai puțin încrezător și fiind mai puțin specific vizavi de proveniența informațiilor.
Știrile false sunt o problemă omniprezentă – identificarea și combaterea lor se află în fruntea agendelor multor companii de social media, instituții de știri și guverne. „Semnalele stilistice pe care le-am identificat în raportarea știrilor false ale lui Blair pot fi aplicate numai lui Blair, dar acest studiu demonstrează că există caracteristici lingvistice care pot ajuta la identificarea știrilor false. În viitor, sperăm să reproducem acest studiu la o scară mai mare, astfel încât să putem obține o imagine mai generală a limbajului știrilor false, conchide Grieve.
În timp ce aceste modele de limbaj sunt complexe și potențial dificil de observat de către membrii publicului, studiul oferă o bază pentru înțelegerea unora dintre strategiile retorice care ar putea fi prezente în știrile false. (redacția UZPR)