◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.04.2024
INTERVIU CU UN SAVANT DE TALIE MONDIALĂ – DENIS BUICAN: „Complicitatea „vodka-cola” a dus la moartea a sute de mii de români”

Interviu realizat de MIRON MANEGA Savant român/francez de talie mondială, DENIS BUICAN s-a născut în București, la 21 decembrie 1934. Este autorul unei noi teorii evoluționiste „Teoria sinergică a evoluției” și al unei noi teorii a cunoașterii – „Biognoseologia”. Doctor în genetică (pionier al radiogeneticii din România), istoric și filosof al științelor, a fost naturalizat francez în 1972, consacrându-se unor ample studii în calitate de istoric și de filosof al științelor. Acestea s-au materializat în primul rând într-o teză de doctorat de Stat (1983), intitulată „Istoria geneticii și evoluționismului în…

Citește mai mult

Sfântul Gheorghe travestit

Drama unei tinere fete de la țară, din perioada interbelică mi se pare a  se ascunde în spatele acestei icoane, achiziționate de mine anul trecut în împrejurări destul de deosebite. După cum se vede, tema icoanei este lupta purtată de Sfântul Gheorghe cu balaurul. Fiind însă vorba despre un sfânt, este limpede pentru oricine că nu la balaurul din povești se face referire, ci la balaurul poftelor trupești, care, asmuțit de Necuratul, desigur, se năpustește asupra bietelor făpturi omenești, ce se nevoiesc pe calea dreptei credințe. Numai că, dacă privim cu atenție…

Citește mai mult

Nouă întrebări adresate sociologului și viitorologului  Johan Galtung la începutul anului 2019

Începutul anului, prilej de bilanț și de luare-aminte, ne oferă și de această dată ocazia de a lua pulsul controversatelor noastre vremuri. Am adresat sociologului și viitorologului norvegian Johan Galtung un set de întrebări legate de  tabloul geopolitic actual, atât de greu de descifrat. Cunoscut pentru ascuțimea sa de minte și acuratețea previziunilor sale, octogenarul cu vederi adesea surprinzătoarea răspuns cu amabilitate invitației mele. Viziunea sa asupra lumii, a Europei și a României poate servi drept punct de pornire în discuțiile noastre despre viitor. Cum garanții nu există, timpul e…

Citește mai mult

Calendar UZPR februarie 2019

PERSONALITĂȚI MARCANTE ALE PRESEI ROMÂNEȘTI     IOAN SLAVICI (18 ianuarie 1840, Șiria, Arad – 17 august 1925, Crucea de Jos, jud. Putna), scriitor, jurnalist și pedagog, membru corespondent al Academiei Române. Student la Facultatea de Drept din Viena, unde îl cunoaște pe Eminescu, cu care se împrietenește și la îndemnul căruia a debutat în literatură în revista Convorbiri literare. Opere literare celebre: romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc, Pădureanca. În 1875, colaborează la Telegraful român din Sibiu (1875-1877). În 1876, devine membru al Junimii. În 1877, redactor la Timpul din București unde îl cheamă și pe Eminescu de la Iași, devenind colegi de…

Citește mai mult

Natura: de la Profesiune la Magie

 Miercuri, 30 ianuarie 2019, Administraţia Parcului Naţional Domogled Valea Cernei a gãzduit, la Bãile Herculane, evenimentul “Natura: de la Profesiune la Magie”.    Invitaţi la eveniment au fos elevi de la liceele din Bãile Herculane şi Mehadia, iar scopul acestui eveniment a fost acela de a motiva tinerii în a-şi construi vise şi pasiuni încã de la vârste fragede şi sã rãmânã consecvenţi viselor lor, cãci prin pasiune, perseverenţã şi seriozitate, totul poate deveni într-o zi realitate.  Protagoniştii acestui eveniment au fost  Cãtãlin Şutoi, fost Realizator Tv de emisiuni despre…

Citește mai mult

„Doina” și afacerea Strousberg. Titu Maiorescu, trădător de țară

În prima ediţie a volumului „POESII” de Mihai Eminescu (editată de Titu Maiorescu, în 1883), din poezia DOINA lipseşte un vers: „Şi cum vin cu drum de fier” („Şi cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier”). Absenţa acestui vers nu este nici întâmplătoare, nici nevinovată.  Titu Maiorescu era un tip extrem de scrupulous şi de pedant când era vorba de textul tipărit, mai ales în cazul unei personalităţi uriaşe ca Eminescu. Absenţa versului este o omisiune intenţionată iar explicaţia, oricât ar părea de forţată, îşi are explicaţia în…

Citește mai mult

Producătorii români au nevoie de subvenții realiste !

Dincolo de scena politică românească există o multitudine de probleme cu care se confruntă întreprinzătorii particulari din domeniile: producției agricole, zootehniei, procesării cărnii, industriei și încurajării investițiilor autohtone. Afluența de produse aduse din import este greu de contracarat dacă luăm în considerare  prețurile practicate de intermediarii, care se ocupă cu aprovizionarea marilor supermarketuri. La prima vedere, piața liberă a practicării prețurilor este cât se poate de normală în condițiile economiei de piață. Concurența acerbă a valorificării produselor, la prețuri cât mai atractive, este una din condițiile supreme de supraviețuire specifice…

Citește mai mult

2018 –  „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“/ Interviu acordat de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române

  „UNIREA AU FĂCUT-O ROMÂNII, PRIN REPREZENTANȚII  LOR  CEI  MAI  CONȘTIENȚI  ȘI  MAI  ACTIVI”              Interviu acordat de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române . – Domnule Președinte al Academiei Române, profesor universitar dr. Ioan-Aurel Pop, ne bucurăm că ați urcat treptele Înaltului For de Cultură și Știință! Vă mulțumim mult, că ați găsit timp să ne răspundeți la câteva întrebări legate de Anul Centenar al Marii Uniri, dar și de unele aspecte cu care ne confruntăm noi, românii, în viața de zi cu zi. Vă rugăm, creionați, pe scurt, importanța evenimentului…

Citește mai mult

Din pur altruism

Deseori, am impresia în ultima vreme că prea des, abia închei un text și deja regret că nu am prins în el mai multe nuanțe, nu am redat mai clar niște aspecte care ar fi fost mai lămuritoare pentru subiectul abordat. Desigur, este în firea lucrurilor să căutăm necontenit ceva-ul mobilizator, acel motor al permanentei deveniri, plusul care exista oricum acolo unde iscodisem deja, dar nu ni se relevase până la momentul contemplării, hai să spun al observării, ca să nu fiu prea prețios în exprimare. Dar trebuie să fim…

Citește mai mult

Telurul provenit de la Zlatna

Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România • Pentru că din 1992 țara noastră nu mai are capacitate de separare a acestui element, telurul va ajunge doar un exponat în viitorul muzeu al orașului minier Zlatna telurȘtiați că telurul este singurul element chimic descoperit în România, în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni? Poate că n-ar fi o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, însă istoria trebuie cunoscută și repetată….

Citește mai mult

Interviu cu Sergiu Cioiu

Sergiu Cioiu: „Un cîntec trebuie să surprindă, să aibe un text inteligent şi o melodie cu armonii bogate“ Reporter: -Când şi unde aţi debutat, ca interpret de muzică uşoară ? Sergiu Cioiu: -În anul 1964 am debutat pe scena Teatrului Muzical Constantin Tănase, din Bucureşti, cîntînd în diferite spectacole. Primul a fost „Horia şi Radu îşi asumă riscul“. Reporter: -Cu ce compozitori aţi colaborat în decursul anilor ? Versurile căror poeţi au fost „îmbrăcate” în melodiile interpretate de Domnia Voastră ? Sergiu Cioiu: -Am colaborat cu compozitorii cei mai cunoscuţi ai…

Citește mai mult

Cum a ajuns Scînteia, organul de presă al PCR, în proprietate privată. Evenimentele uitate ale anilor 1990-1992.

„S-a obișnuit ca țiganu’ cu Scînteia!” era o vorbă populară înainte de ’89. Scânteia era cel mai mare ziar din anii aceia. Dar nu-l citea aproape nimeni, că 90% din el era plin cu dogme comuniste și cuvântările lui nea Nicu Ceaușescu. Era folosit mai mult la împachetat brânză. Dar avea un potențial fantastic, de unde și interesul post-revoluționar pentru acapararea brand-ului devenit, între timp, Adevărul. Cum s-a privatizat organul de presă al CC al PCR? E simplu, dar și complicat. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, noua putere instalată…

Citește mai mult