Vestea neașteptată a desprinderii din trupul de lut sfânt a maestrului NICOLAE SABĂU a stârnit, în mintea tuturor acelora care l-au cunoscut și i-au apreciat talentul muzical, cele mai frumoase amintiri de la spectacolele sale de neuitat, dar și regrete memorabile. Interpretul de muzică populară autentică, Nicolae Sabău, a fost un adevărat ,,monah” al folclorului maramureșean. Încă din tinerețe, de la vârsta de 16 ani și până mai ieri, la vârsta de 91 de ani, maestrul Nicolae Sabău și-a dedicat întreaga viață bucuriei de a dărui semenilor cântecele autentice maramureșene. Vocea sa originală, caldă și plină de mesaje profunde, ancorate în trăirile vesele, triste sau dramatice ale maramureșenilor, îți strecura în suflet o liniște aparte, iar sentimentul de iubire al plaiurilor maramureșene se întipărea pe negândite în mintea iubitorilor de folclor. Când auzeai vocea maestrului Nicolae Sabău puteai să vizualizezi: farmecul Gutâiului, fețele minerilor, ale țapinarilor, drama eroilor de la Monumentul de la Moisei și a celor căzuți în cele două conflagrații mondiale, turmele de oi „cățărate” pe dealurile înverzite și multe alte trăiri tradiționale specifice maramureșnilor. Vocea maestrului Nicolae Sabău se confunda cu trăirile și felul de a fi al dacilor liberi. Nu întâmplător, Elise Stan, realizatoarea de emisiuni folclorice la supranumit pe maestrul Nicolae Sabău: „Patriarh al folclorului maramureșean”.
De-a lungul vremii, a venit cu mare drag și dăruire la emisiunea MUZICĂ ȘI VOIE, difuzată în direct de postul de televiziune NORD VEST TV. De fiecare dată nu prididea să scoată în evidență calitățile sale de: interpret, regizor de spectacole, culegător de folclor și cant-autor. Maestrul Nicolae Sabău a reușit și prin intermediul acestor emisiuni să dăruiască semenilor cele mai alese cântece din colecția sa personală. Povestea cu mare drag despre trăirile sale din copilărie, despre faptul că a făcut parte dintr-o familie cu 9 copii, despre evoluția sa artistică, dar și despre mama, care „îi mai picura cu vergeaua când nu erau cuminți…”. Pentru maestrul Nicolae Sabău, mama a rămas un model, o icoană sfântă, care a fost alături de domnia sa pe tot parcursul vieții: „Măicuța mea a fost o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri…”. Am avut bucuria de a realiza o emisiune specială, împreună cu maestrul Nicolae Sabău, la Muzeul național amenajat de dânsul în apropierea Casei sale memoriale din Cicârlău. Am aflat ulterior că atât Muzeul cât și Casa memorială, maestrul le-a lăsat moștenire statului român. Cu mult entuziasm și o forță lăutrică aparte, maestrul Nicolae Sabău ne-a prezentat aproape toate exponatele acestui muzeu personal autentic, care sunt de fapt „o adevărată comoară, o dovadă vie a continuității folclorului românesc”…pe meleagurile maramureșene. Îi plăcea să spună de porecla sa , care a fost și va rămâne în continuare în memoria colectivă: Niculaiu Mării a Gheorghii Zaharii din Cicârlău.
Maestre Nicolae Sabău, nu o să uităm niciodată primele cântece care te-au consacrat pe scena folclorului autentic românesc: ,,Rosmarin în colțul mesei”, ,,Râtule cu iarbă rară”, ,,Pleacă trenul din Ardeal”, ,,Într-o sâmbătă spre seară” și ,,Arză-te focul Gutâi”. Din activitatea sa biografică am selectat câteva etape definitorii pentru viața sa artistică: ,,Nicolae Sabău urcă pe scenă pentru prima oară la 16 ani şi emoţionează publicul cu piesele „Arză-te focul Gutâi” şi „Când am zis daina, daina”, dar participă la primul concurs de folclor în 1956 unde s-a remarcat prin substanța și timbrul original. În anul următor, 1957, Studioul Teritorial de Radio Cluj îl invită pe adolescentul Nicolae Sabău să realizeze primele înregistrări cu Orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj, iar un an mai târziu, la Radio București, cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Victor Predescu. În anul 1959 ia ființă Ansamblul de cântece și dansuri al Sfatului Popular al Regiunii Baia Mare, instituție profesionistă de folclor, care îl promovează pe tânărul interpret Nicolae Sabău în spectacolul: “Baia Mare în cântec și joc” alături de celebrul Felician Fărcașu. Nicolae Sabău a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice din Cluj şi are peste 200 de cântece culese şi publicate în 1981 în volumul “Din repertoriul cântăreţului maramureşean Nicolae Sabău.” Din dorinţa de a încuraja şi promova tinerii interpreţi (solişti vocali şi instrumentişti) a înfiinţat un festival- concurs de folclor românesc şi al minorităţilor în 1991, numit „Alină-te dor, alină”, unic prin natura premiilor acordate la aceea vreme: animale şi păsări de casă. Cele mai multe turnee în ţară şi în afara graniţelor (în țări ca: Cehia, Polonia, Ungaria, Grecia, Algeria, Egipt, Sudan, Mongolia, China etc.) le-a făcut cu Sofia Vicoveanca, artistă pe care a apreciat-o pentru glasul şi profesionalismul său. A urcat însă pe scenă şi alături de alţi artişti remarcabili, şi-i amintim pe: fraţii Ion şi Ştefan Petreuş, Dumitru Fărcaş, Angela Buciu, Dumitru Dobrican, Emil Gavriş, Titiana Mihali, Viorel Costin. Nicolae Sabău face parte din spița nobilă a renumiților interpreți de muzică populară din Transilvania: Alexandru Grozuță, Emil Gavriș, Felician Fărcașu, Dumitru Sopon, Ion Cristoreanu, Petre Săbădeanu, remarcându-se prin substanța și timbrul original al creației sale artistice și interpretative. Prin varietatea și bogăția repertoriului, Nicolae Sabău a reușit să pătrundă cu sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii populare autentice din țară și strainătate.”
Maestre Nicolae Sabău, corurile îngerilor să fie cu Dumneata, acolo în Împărăția bunului Dumnezeu. Vocea dumitale îngerească să încânte îngerii și pe toți cei care au plecat mai devreme sau mai târziu de pe plaiurile strămoșești ale neamului românesc. Cântecele dumitale autentice, nemuritoare, care se identifică în mod special cu spiritualitatea românească, vor rămâne peste vreme o pecete indestructibilă în calea trecerii implacabile a timpului pământean.
Dumitru Țimerman/UZPR