De fiecare dată când o tânără speranță a jurnalismului intră „în pâine” cu un mic rucsac mental în care a îngrămădit la nimereală câteva cărți subțirele, strict necesare pentru examene, este pierdută; și pentru profesie, și pentru jurnalistul respectiv însuși. Poate acesta este și motivul unei anomalii omniprezente anunțurile de „recrutare” de redactori, care conțin cerința „cunoașterea perfectă a limbii române”. Ca și cum un jurnalist ar putea să NU cunoască impecabil unealta sa de lucru…
Și totuși…
De Ziua Limbii Române, jurnaliștii se pot opri o clipă să se întrebe, cu conștiința la ei, în ce măsură aplică etica profesională. Sunt oamenii care devin persoane publice, modele, chiar elită, care sunt citiți și ascultați mult mai mult decât majoritatea celorlalte categorii profesionale. Jurnalistul care știe toate tain(iț)ele limbii române face imediat deosebirea dintre formularea „autoritățile ar putea să…” și „autoritățile pot să…”, întrucât la mijloc poate fi un text de lege sau, dimpotrivă, o manipulare.
Responsabilitatea furnizării unei informații care poate puncta o clipă la rating pentru a devasta o familie în clipa următoare este enormă și trebuie subliniată și asumată zilnic. Controlul perfect al termenilor, alegerea în cunoștință de cauză a cuvintelor care ajung în mințile oamenilor, determinându-le și acțiunile, și emoțiile, sunt cruciale. Unui jurnalist profesionist nu-i este permis nici să livreze „vorbe” interpretabile, nici să „gângăvească” știri citite de pe telefonul mobil, în propoziții chinuite, pline de repetiții și de pauze jenante, între care se cască hăul lipsei de lectură și de logică în gândire. Forma informării trebuie să fie la înălțimea fondului și ambele la cele mai înalte standarde profesionale. Toate acestea pentru că un jurnalist profesionist este în examen în fiecare moment. Abia când aceste condiții sunt îndeplinite, angajatorii nu mai introduc „cunoașterea limbii române” în cerințele postului de redactor, presa își poate recăpăta credibilitatea, iar informația nu mai explodează în fața publicului, ci îi intră în minte.
De Ziua Limbii Române, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, alcătuită din gazetari de top, lângă care se forjează viitoarea generație a unei bresle fundamentale pentru societate, face un (nou) apel la respectarea și aplicarea efectivă, alături de deontologie, a eticii jurnalistice, care nu se poate imagina fără proprietatea deplină asupra termenilor limbii române.
Doru Dinu Glăvan
Președinte al UZPR