◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.06.2024

România. Tolba cu vești

95 tone de deșeuri

Pe 27 și 28 martie 2024, autorităţile din punctele de trecere a frontierei Nădlac II şi Borş II au blocat intrarea în ţară a zece transporturi de deşeuri aduse din ţări europene, în total 95 de tone, fiind cea mai mare cantitate oprită la graniţă în decurs de 48 de ore (https://www.stiripesurse.ro/95-de-tone-de-deseuri-aduse-din-tari-europene-blocate-la-frontiera-de-vest_3275891.html): toţi cei zece şoferi sunt români şi au prezentat documente din care rezultă că transportă anvelope, aparate fitness, îmbrăcăminte second-hand, vitrine frigorifice, jucării şi mobilă second-hand de la diferite societăţi comerciale din Germania, Suedia şi Belgia pentru firme din România.

”Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transporturilor în cauză, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatelor Judeţene Bihor şi Arad din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi Protecţiei Consumatorului Bihor şi Arad. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarele erau de fapt încărcate cu 95.000 kg de deşeuri, pentru care şoferii nu au prezentat documentaţia necesară prevăzută de lege pentru importul acestor produse”, a informat Poliţia de Frontieră Arad. Autorităţile române au dispus ca toate cele zece autocamioane să se întoarcă în ţările în care au fost încărcate.

 

Algele Ulva

În urma unei cercetări internaționale, o echipă de oameni de știință români, alături de colaboratori din Ungaria, Germania și SUA, a făcut o descoperire uluitoare (: algele Ulva, care cresc în apele Lacului Ursu de la Sovata, ar putea fi cheia spre alimentația viitorului. Biofizicianul Peter Hantz, spune următoarele despre capacitatea lor uimitoare de creștere și valorea nutrițională excepțională: ”Algele ulva par să fie una dintre mâncărurile viitorului. Cresc foarte, foarte repede, au o valoare nutrițională foarte bună și este o minune că aceste alge cresc aici, în Lacul Ursu”.

Studiile efectuate asupra Lacului Ursu au implicat monitorizarea atentă a plantelor și a calității apei, evidențiind potențialul enorm al acestor alge pentru alimentația umană. Mai mult, descoperirea a atras atenția asupra unui proiect de cercetare european mai amplu, care vizează utilizarea acestor alge în medii artificiale pentru a răspunde nevoilor alimentare viitoare. Cercetătorii subliniază că acest proiect ar putea aduce soluții inovatoare pentru securitatea alimentară și sustenabilitatea mediului, iar interesul internațional generat de descoperirea lor este semnificativ. Aceste rezultate promițătoare ar putea schimba paradigma alimentației umane și ar putea contribui la rezolvarea problemelor legate de accesul la hrană la nivel global,

 

Deficitul de lucrători calificați

România se află printre statele peste media UE, 79% din angajatori afirmând că se confruntă cu probleme de recrutare. Este o pondere inferioară celei din 2018, când doar 81% din firmele românești reclamau astfel de dificultăți. Înregistrăm cea mai mică reducere a deficitului de lucrători calificați din statele member UE.

Lipsa de competențe devine o problemă tot mai gravă pentru companiile din întreaga Europă, după cum ilustrează diferite sondaje: în 2023, 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au raportat dificultăți în găsirea angajaților cu competențele potrivite, conform Eurostat.

 

Indexul Bertelsman Transformation

Indexul bianual pe care îl calculează Fundația Bertelsmann doar pentru statele care nu au încă o democrație consolidată, arată că România nu reușește să facă față prea bine în această competiție cu statele aflate în tranziție, mai ales din Asia, Africa, America Latină (https://www.stiripesurse.ro/in-romania-creste-influenta-serviciilor-si-a-armatei_3273379.html): în acest clasament, România se află între Georgia și Panama la indicatorul bună guvernare, iar Tanzania, Kosovo, Rwanda și Mongolia sunt mai bine plasate. România e pe locul 45, dar Bulgaria e pe 35 și Albania pe 13!

Indexul Bertelsmann Transformation este unul dintre cele mai importante instrumente de măsurare a calității democrației și guvernării. Autorii Indexului au ajuns la concluzia că în statele aflate în tranziție, categorie în care încă se află și România, calitatea democrației este într-un declin constant în ultimii 20 de ani. Din cele 137 de state analizate, doar 63 rămân democrații, în vreme ce majoritatea pot fi clasificate drept autocrații. Polonia și Brazilia sunt citate printre țările unde alegătorii au respins, totuși, autoritarismul, sugerând astfel că există un potențial de a inversa eroziunea democrației.

Analiza făcută de Bertelsmann Transformation în cazul României pornește de la faptul că guvernul a reușit să mențină stabilitatea țării, dar că prețul acestei stabilități a fost scăderea transparenței: deciziile se iau cu ușile închise și se observă o creștere a influenței armatei și a serviciilor de informații. Singurul succes al coaliției subliniat de raport este încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prin care era monitorizat statul de drept. Acest succes este însă „o pierdere pentru societate”, fiindcă Uniunea Europeană a abandonat în acest fel „un instrument de presiune pentru măsurile anticorupție”. Curtea Constituțională „a continuat să joace un rol supradimensionat”, potrivit analiștilor de la Bertelsmann Transformation, fiind chemată să arbitreze litigii care „ar fi trebuit soluționate în cadrul proceselor normale de guvernare”. Exemplul elocvent este cel privind pensiile speciale și diverse alocații bugetare.

 

PIB-ul pentru 2023

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.605,5 mld lei prețuri curente (321 miliarde euro), în creștere – în termeni reali – cu 2,1% față de anul 2022.

 

Procentul celor salvați în urma consumului de droguri

Aflată la Tîrgu Mureș pe 17 aprilie 2024, ca participant la un eveniment finanţat de Comisia Europeană Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, a declarat că procentul celor care se salvează în urma consumului de droguri este sub 5% (https://cursdeguvernare.ro/ministrul-familiei-procentul-celor-care-se-salveaza-in-urma-consumului-de-droguri-este-sub-5.html): „Campania TOT Adevărul despre Droguri este un proiect prin care ne propunem conştientizarea tinerilor cu vârsta între 14 şi 35 de ani cu privire la consecinţele consumului de droguri şi nu numai şi a altor forme de adicţie (…). Din păcate, procentul celor care se salvează, a consumatorilor de droguri, este sub 5%, doi-trei şi un pic la sută. Şi aşa cum şi-au expus şi astăzi viaţa Rafa şi cu Sebi, marea majoritate a prietenilor lor nu mai sunt în viaţă sau cei care sunt în viaţă, sunt după gratii acum, pentru că dependenţa este atât de puternică încât ajungi să faci orice pentru a-ţi cumpăra acele droguri. Şi faptul că ei au fost de acord să vină să-şi expună viaţa, nu este uşor să facă acest lucru”,

 

Tehnologia antigrindină favorizează seceta

Pe 24 martie 2024, Guvernul țării noastre a aprobat extinderea programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) pe perioada 2005-2024 (https://cursdeguvernare.ro/statul-investeste-68-mil-lei-in-extinderea-sistemului-antigrindina.html): au fost alocate 68,2 milioane lei, dintre care 23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament, pentru un program pe care fermierii îl resping și îl consideră vinovat de seceta pedologică din anumite zone (sic!).

Deși programul se aplică de 19 ani (sic!), efectele sale sunt necunoscute, întrucât abia la finalul programului, Ministerul Agriculturii a lansat un studiu de impact. În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea SNACP sunt propuse a fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania.

Vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea nivelului precipitațiilor. Sunt finanțate studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *