◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Președintele Academiei Române cere accesul liber la documentele Arhivelor Naționale

Domnului
Lucian Nicolae Bode
Ministrul Afacerilor Interne
Stimate domnule Ministru,
București, 30 mai 2022

Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă și chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, În totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive. Totodată, ne îngrijorează semnalările
mediatice privind distrugerea unor documente publice la expirarea termenului legal de secretizare, fără evaluarea firească a conţinutului lor documentar-istoric de către specialiştii Arhivelor, fapt îndreptat ferm înspre prejudiciul științei istorice și a identităţii naţionale. Instituţiile cu profil istoric (facultăţi, institute, centre etc.), din cadrul universităţilor și Academiei Romane își desfășoară activitatea pe baza investigaţiilor din
arhive. Majoritatea cercetătorilor istoriei recente au în plan lucrări care presupun asemenea cercetări în arhivă.
Solicităm, de aceea, autorităţilor publice implicate să intervină în cel mai scurt timp pentru eliminarea restricţiilor menţionate și asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări. Este necesar ca prestigioasa instituţie numită Arhivele Naţionale ale României, principală depozitară a memoriei naţionale și unică autoritate de reglementare în domeniul arhivelor, condusă nu de puţine ori de-a lungul timpului de membri ai Academiei Romane, să-și păstreze rangul și menirea, să fie modernizată, consolidată și respectată, în acord cu practicile din Uniunea Europeană. În acest sens, este imperios necesar ca proiectul Legii Arhivelor PL-x nr. 31/2019, care soluţionează corect și problemele menţionate mai sus, să revină cu prioritate pe agenda Parlamentului.
Ataşăm posibile soluţii propuse încă din 2016 de fosta conducere a instituţiei la măsura luată recent de conducerea Arhivelor Naţionale, în urma controlului făcut de entităţile care se ocupă de informaţiile clasificate din Ministerul Administraţiei și Internelor, și care NU pot înţelege specificul cercetării istorice.

Acad. Ioan Aurel Pop
Președinte al Academiei Române

SOLUŢII PENTRU DOCUMENTELE CLASIFICATE
În anul 2016, Arhivele Naţionale au desfășurat acţiuni importante menite a rezolva problema documentelor clasificate, în sensul anularii unor prevederi ale legislaţiei din 2002 contrare Legii arhivelor din 1996. La 30 aprilie 2016, Comisia de redactare a depus la MAl proiectul Legii arhivelor, prevăzut în Strategia Arhivelor Naţionale 2015-2021. http://arhiYelenationaJe.ro/ .. ./Proiectul-Legii-Arhivelor … În privinţa documentelor clasificate proiectul prevedea: ,Documentele clasificate sunt cuprinse în Nomenclatorul arhivistic și urmează, după declasificare, regimul prezenţei legi.”
Accesul la documente a fost reglementat în conformitate cu normele europene.
S-au precizat obligaţii ferme privind accesul pentru toţi creatorii și deţinătorii de arhive publice și private. În privinţa ANR, s-a precizat: „Dacă nu au prevăzute clauze speciale în momentul depunerii, documentele păstrate de Arhivele Naţionale sunt destinate integral accesului public”, rezolvându-se astfel problema documentelor cu marcaje de secretizare. Celebra Anexa 6 din Legea 16 a fost reformulată și introdusă în textul proiectului, într-un mod clar, care să nu dea prilej de interpretări.
Dintre toate structurile MAl, cea mai vehementă întâmpinare la soluţiile acestea rezonabile a venit din partea Direcţiei de Informaţii și Protecţie  internă, care își vedea ameninţat obiectul muncii și monopolul asupra documentelor clasificate, instituit prin legislaţia din 2002, în primul rând HG nr. 585/2002. Se contestau îndeosebi propunerile din proiectul legii că Nomenclatorul arhivistic să cuprindă și documentele clasificate și că documentele declasificate să intre în regimul prevăzut de lege, sub controlul Arhivelor Naţionale. De asemenea, se deplângea dispariţia formulărilor
Anexei 6 din Legea 16/1996 de protejare a subiectivului „interes naţional”.
Spre onoarea ei, Comisia de redactare a stat ferm pe poziţie, a răspuns argumentat și convingător și a avut câștig de cauză; formulările contestate au rămas în esenţă în textul proiectului, cu minime reformulări. Doar că dușmanii proiectului nu au dezarmat.
Sub tot felul de pretexte, MAI a amânat aprobarea și înaintarea proiectului la parlament vreme de doi ani și jumătate. Pentru intimidare, după reţete consacrate, încă din 2016, structuri din MAI au sesizat organele de cercetare penală în legătură cu pretinse ilegalităţi, inclusiv de accesibilitate, în proiectul de digitalizare a documentelor medievale, primul proiect amplu de digitalizare al ANR.
Într-un târziu, la 31 octombrie 2018, MAI a promovat în guvern proiectul Legii arhivelor, înregistrat la parlament sub indicativul PL-x nr. 31/2019. Din păcate, mâna lungă a dușmanilor Arhivelor a ajuns sub noua guvernare liberală-useristă. Deși e cel mai liberal proiect de lege a arhivelor din ultimele decenii, în iunie 2020 și martie 2021, guvernele au înştiinţat parlamentul că „nu mai susţin” proiectul. Nu cunosc să fi existat vreo explicaţie publică a acestei decizii.
Cum transformarea proiectului legii arhivelor în lege propriu-zisă se anunţa a fi de durată, în vara anului 2016 s-a depus la cancelaria viceprim-ministrului Vasile Dâncu și o „Informare” solicitând intervenţia Guvernului pentru reglementarea situaţiei documentelor din Fondul Arhivistic Naţional, clasificate conform legislaţiei anterioare anului 1989 (În Anexă). Rezultatul a fost nul.
În opinia noastră, cea mai scurtă și eficientă cale de rezolvare a problemei clasificatelor constă în repunerea proiectului de lege a arhivelor în procedură parlamentară. Abandonarea lui înseamnă practic o adâncire a stării de marasm a principalei instituţii responsabile cu memoria naţională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *