◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro17.05.2024

Raport Amnesty International. Drepturile omului, în regres în multe țări din Balcani

O serie de țări din Balcanii de Vest se alătură tendinței globale spre autoritarism, iar drepturile omului sunt direct afectate, avertizează cel mai recent raport al Amnesty International.

Potrivit BalkanInsight, un proiect de lege din Serbia urmărește să permită autorităților să utilizeze atât camere CCTV publice, cât și private și tehnologia de recunoaștere facială pentru identificarea de la distanță a cetățenilor, stârnind îngrijorări cu privire la supravegherea în masă a oamenilor în timpul adunărilor publice sau protestelor; în Bosnia-Herțegovina, Republica Srpska a adoptat o lege care face defăimarea o infracțiune pedepsită cu amendă de până la 1.500 de euro. Aceștia sunt câțiva dintre pașii făcuți în direcția greșită remarcați de organul de supraveghere a drepturilor omului Amnesty International în ultimul său raport anual.

La nivel mondial, libertatea este atacată și practicile autoritare sunt în creștere. Numărul de oameni care trăiesc în țări democratice este acum cel mai scăzut din 1985.

 

Jurnaliștii, asaltați de procese, hărțuiri, amenințări, atacuri

Jurnaliştii sunt adesea victimele acestei tendinţe autoritare în regiunea Balcanică, observă raportul, deoarece au devenit obiectul unor campanii de defăimare, procese strategice SLAPP sau atacuri fizice în mai multe ţări. În Serbia, jurnaliștii și activiștii independenți și de investigație s-au confruntat cu „amenințări, calomnie și proceduri civile punitive”, notează raportul. În Albania, jurnaliştii au fost supuşi unor discursuri instigatoare la ură, agresiuni fizice şi atacuri cu armă. În Bosnia-Herțegovina, Asociația Jurnaliştilor a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliştilor, cu peste 70 de cazuri înregistrate în 2023, dintre care doar câteva au fost investigate. În Kosovo, jurnaliştii s-au confruntat, de asemenea, cu „o ostilitate crescută”. În Macedonia de Nord, modificările aduse legii care reglementează răspunderea civilă pentru insultă și defăimare au redus amenzile impuse jurnaliștilor, dar această schimbare binevenită nu a reușit să stopeze utilizarea tot mai extinsă a proceselor SLAPP-urilor. Jurnaliştii din Croaţia se confruntă în prezent cu cel puţin 945 de astfel de acțiuni în instanță, „în mare parte depuse de funcţionari publici”.

 

Violență de gen, refugiați vizați de acorduri controversate

Raportul subliniază că violența de gen rămâne o preocupare serioasă în Serbia, unde 27 de femei au fost victime ale feminicidului și în Albania, unde 12 femei au fost ucise anul trecut de către partenerii sau membrii familiei lor; în Kosovo au fost șase astfel de decese.

Balcanii devin un punct fierbinte și pentru încălcările drepturilor refugiaților, subliniază raportul Amnesty International – un acord controversat între premierul albanez Edi Rama și omologul său italian, Giorgia Meloni, de a construi o tabără în Albania pentru a găzdui refugiații salvați în apele internaționale din Marea Mediterană a devenit cea mai recentă preocupare. Albania, o țară care a exportat cândva mulțimi de solicitanți de azil, a fost de acord să permită Italiei să plaseze acolo mii de migranți în fiecare lună în facilități construite pe cheltuiala contribuabililor italieni. Potrivit BalkanInsight, organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul mai larg pe care acest lucru l-ar putea avea asupra drepturilor refugiaților, solicitanților de azil și migranților. (redacția UZPR)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *