SEECP a luat naștere în 1996 ca o inițiativă de cooperare regională neinstituționalizată, pe multiple planuri; a fost conceput ca expresie a solidarităţii între statele din zonă după conflictele ce au marcat regiunea în prima jumătate a anilor 1990.
Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din sud-estul Europei provenit şi gestionat exclusiv de statele din interiorul regiunii. O altă particularitate a acestei iniţiative regionale constă în faptul că nu se folosesc denumirile statelor participante. Reuniunile se organizează în format de capital a țărilor participante, iar în documentele SEECP se menţionează doar numele oficialităţilor care au adoptat documentul.
Obiective
– cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate şi a traficului ilicit cu droguri, arme şi persoane, precum şi a terorismului şi efectelor migraţiei.
– intensificarea cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii de transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor între statele din regiune;
– întărirea stabilităţii, securităţii şi a relaţiilor de bună vecinătate;
– promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;
– sprijinirea statelor din Balcanii Vest care nu sunt încă membre UE şi a Republicii Moldova, pe toate palierele, pentru avansarea pe calea integrării la UE şi NATO
Documentele fondatoare
Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est stă la baza funcţionării SEECP; documentul a fost semnat la Bucureşti, la 12 februarie 2000. Anexa Cartei, ce cuprinde aspectele procedurale a fost modificată în 2007, prin introducerea referirilor la înfiinţarea Consiliului Cooperării Regionale (RCC), braţul operaţional al SEECP. România este depozitarul Cartei.
Componenţă
Statele participante la SEECP sunt: Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (ţări fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).
Organismele principale şi modul de operare
Coordonarea activităţilor SEECP este asigurată de Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE), deţinută prin rotaţie de către statele participante, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe al statului care asigură PiE.
Principalul for politic al SEECP este reuniunea anuală la nivel de şefi de state şi guverne – Summit-ul SEECP. Totodată, pe parcursul unei preşedinţii sunt organizate, în mod cutumiar, trei reuniuni ale miniştrilor de externe: una formală şi două informale. La nivel de lucru au loc întâlniri ale directorilor politici ai Procesului din ministerele de externe ale statelor participante.
Cooperarea la nivel ministerial este foarte dinamică, pe lângă reuniunile miniştrilor de externe, se organizează, anual, întâlniri sectoriale ale miniştrilor de resort în domenii precum justiţie, afaceri interne, economie, energie etc.
Cooperarea parlamentară se realizează în prezent prin intermediul Adunării Parlamentare a SEECP, for politic înfiinţat la 10 mai 2014, în Timpul ultimului mandat al României în calitate de PiE a SEECP; evenimentul organizat la Bucureşti a marcat trecerea la o nouă etapă, de instituţionalizare a cooperării între cele doisprezece parlamente ale ţărilor participante la SEECP prin transformarea Dimensiunii Parlamentare a Procesului într-o Adunare Parlamentară.
Reuniunile de nivel – summit şi ministerial – se finalizează prin adoptarea unor declaraţii politice; acestea sunt precedate, în cele mai multe cazuri, de reuniuni ale experţilor.
Troica este mecanismul care asigură continuitatea între preşedinţiile SEECP. Troica SEECP este formată din fosta, actuala şi viitoarea preşedinţie-în-exerciţiu a Procesului. În prezent, Troica este formată din: Bulgaria (fostă PiE între iulie 2015 și iunie 2016), Croaţia (ex-PiE între iulie 2016 și iunie 2017) Slovenia (PiE între iulie 2017-iunie 2018), apoi site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României, de unde avem o parte din aceste informații nu mai este completat…
Cooperarea regională în lupta contra terorismului și în combaterea crimei organizate constituie o temă principală a activității specialiștilor din țările participante la SEECP.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia