În sfârșit!
IES LA RAMPĂ INVENTATORII
Strategia naţională de creştere economică suplimentară, prin inventică
În proiectul său intitulat MODELUL DE ȚARĂ, profesorul Florian Colceag plasa inventica în miezul soluțiilor vitale ale reconstrucției României. De altfel, domnia sa a atras atenția insistent, consistent și uneori chiar patetic asupra patrimoniului generos de invenţii autohtone NEVALORIFICATE și a potențialului uriaș de resurse umane în acest sens, pe care România le posedă. Resurse care fie se pierd, fie emigrează, devenind resurse pentru țări în care specia primatelor nu participă la actul de guvernare. CERTITUDINEA a găzduit intervențiile profesorul Colceag, încă din 2009 (când revista nu exista decât în format online), în speranța că avertismentele și propunerile sale vor „încolți” la un moment dat și poate chiar vor da roade. Și iată că acest lucru se întâmplă, ba chiar s-au făcut primii pași. Asociația Forumul Inventatorilor Români se prezintă public cu o strategie națională de creștere economică prin inventică, strategie a cărei implementare a demarat. Prezentăm o parte din acest proiect, care ne-a fost furnizat de vicepreședintele Forumului, conf. dr. ing. Alex. Stănilă (Miron Manega)
Introducere – despre realitate
Nu vrem să comentăm situaţia în care se află România de azi. Dacă românii sunt mulţumiţi sau nu, este o problemă de percepţie a fiecăruia dintre noi.
Noi autorii acestei scrieri, cetăţeni români, din ţară şi străinătate, am desfăşurat toată activitatea noastră de cercetare a fenomenului şi de găsire a unor soluţii viabile, de relansare economică a ţării prin voluntariat, indiferent de vârstă, sex, religie etc. […].
Mult dorita creştere economică este aşteptată de întreaga populaţie, ca pe un miracol. Se vehiculează că cineva, din afara ţării ar trebui să ne ajute. Se uită istoria din care rezultă fără echivoc, că nimeni nu te ajută dezinteresat, fară să aibă un profit mulţumitor de pe urma ta. Doar noi românii avem această calitate. Am oferit masă şi casă la toţi loviţii de soartă care au poposit pe meleagurile noastre în toate timpurile.
Efectele imediate ale integrării europene, le simţim din plin:
– Nu mai avem control asupra rezervelor naturale.
-Agricultura organizată de mare productivitate, este relativ desfiinţată, dezorganizată în curs de restructurare, intrată în mâna unor proprietari greu de identificat.
– Industria total restructurată, fărâmiţată, fără o susţinere financiară sustenabilă reală, capitalul autohton este practic neânsemnat, capitalul străin selectiv, sistemul bancar cu cele mai mari dobânzi din Europa, au dus la un grad ridicat de îndatorare a statului şi a populaţiei.
– Am pierdut cel puţin 25% din populaţia de cea mai bună calitate, cu efecte sumbre de imaginat pe termen lung scurt şi mediu, dacă nu găsim soluţii de redresare economică rapide […].
Organizarea forţei executive a Diasporei
Discuţiile purtate cu reprezentanţi ai Diasporei române, ne-au întărit convingerea că acolo, în afara ţării, dragostea de locurile natale întăreşte patriotismul şi dorinţa de a se mobiliza scopului plecării lor: un trai mai bun dar şi asigurarea unui minim de supravieţuire celor de acasă. Important este să le solicităm colaborarea organizatorică pe următoarele domenii de avantaj reciproc:
- Formarea de Centre de Transfer Tehnologic şi Financiar Bilaterale (CTTFD), ca punţi de legătură.
- Dezvoltarea relaţiilor de marketing internaţional, descoperirea unei pieţe noi de desfacere a produsuelor româneşti inovative, vandabile la export, prin camerele de comerţ bilaterale şi reprezentanţele diplomatice.
- Detectarea problemelor de creaţie tehnică pe plan global, este mai facilă, evidentă prin prisma specialiştilor din Diasporă, ancoraţi direct în relaţii de cercetare şi producţie în ţările puternic dezvoltate, aflate cu mai mulţi paşi înaintea noastră.
- Producţia de bunuri materiale prin investiţii proprii, în străinătate; subansamblele de produse de larg consum inventive, pe bază de brevete româneşti, realizate în ţară pot fi montate în ţările dezvoltate UE; apare astfel o creştere de vandabilitate reală prin schimbarea de provenienţă a produsului, pe o piaţa globalizată.
Acest fenomen este real, deci trebuie utilizat în scopul comercial şi în final, spre binele tuturor celor implicaţi, cetateni români din ţară şi din Diaspora. Beneficiar al acestui fenomen este şi statul roman prin implicarea sa în organizarea CTTFD amintite, şi mai ales de producerea masivă de subansamble de produse inventive, vandabile la export pentru montaj, cu membrii Diasporei.
Organizarea Diasporei a început deja, în sensul celor expuse mai sus. Primele centre de transfer tehnologic sunt în curs de constituire în Germania, Spania şi USA.
Primele patru elemente cheie, ale dezvoltării economice accelerate
În situaţii de criză apar întotdeauna soluţii salvatoare. Istoria de după cel de al doilea război mondial dă exemple edificatoare de creştere economică fulminantă: Japonia, Germania, Coreea, Finlanda, China etc.
În modul de dezvoltare istorică complexă, a economiilor cu ritm de creştere accelerată, au fost depistate elemente originale dar şi elemente comune ce pot fi aplicate, adaptate, la condiţiile specifice ale situaţiei României de azi. Acestea din urmă sunt:
- Declanşarea internă a sinergiei sociale
- Implementarea Creativităţii la scară naţională
- Atragerea de capital pe orice cale posibilă.
- Valorificarea maximă a patrimoniului de invenţi autohtone
Aceste trei elemente trebuie să le implementăm prin adoptare cu caracter inovativ şi la noi în ţară. Să reluăm cele trei elemente prin analiză informaţională.
Declanşarea sinergiei sociale
Se poate realiza, având ca bază de acţiune conştientizarea necesităţii de efort a tuturor cetăţenilor, pentru o viaţă mai bună, concretizată printr-o strategie bine definită şi consecventă în consens naţional, pe baza unui plan unic de creştere economică; fenomen ce trebuie bine susţinut de mijloacele de difuzare în masă, care să prezinte real, informaţiile benefice pentru dezvoltarea ţarii.
Sinergia socială reduce, de cele mai multe ori anulează, pierderile demografice, numerice şi calitative ale populaţiei.
Conştientizarea necesităţii de efort a tuturor cetăţenilor pentru o viaţă mai bună, a început deja, de jos în sus, prin propunerile apărute în societatea civilă.
În noiembrie 2017, pentru prima dată în perioada post-decembristă, a avut loc prima „Conferinţă comună INACO – Forumul Inventatorilor Români” prin unirea spre binele ţării, a societăţii civile, la care, timp de peste 6 ore, au avut loc dezbateri în consens naţional, asupra dezvoltarii economice accelerate a economiei naţionale.
A fost pentru prima dată când toţi cei care au luat cuvîntul, au adus soluţii constructive în sprijinul dezvoltarii accelerate a economiei naţionale.
Au participat personalităţi importante ale societăţii civile româneşti, reprezentanţi ai inventatorilor, economiştilor, sindicatelor, patronatelor şi alte organizaţii din societatea civilă, precum şi reprezentanţi din partea partidelor politice din opoziţie şi din sfera guvernamentală […].
Forumul Inventatorilor Români a prezentat un studiu sintetic de fezabilitate privind creşterea economică reală, prin utilizarea unor invenţii româneşti din industrie şi agricultură, suplimentar, faţă de eforturile clasice cunoscute ale economiei naţionale […].
Studiul a scos în evidenţă posibilitatea de creştere suplimentară, anuală pentru PIB, cu peste 9% în următorii 10 ani, cu o investiţie iniţială, în primul an, de 18 miliarde euro. Rata internă de rentabilitate este foarte ridicată, atractivă pentru toţi investitorii teoretici locali şi globali.
Invenţiile selectate ca exemplu sunt din domeniul dezvoltării durabile, invenţii cu caracter global: energii verzi, industrie, agricultură ecologică performantă, construcţii eco.
Au urmat a doua reuniune INACO-AFIR, în mai 2018, la Iaşi în cadrul celei de a zecea ediţii a acţiunii „European Exhibition of Creativity and Innovation”.
De remarcat, la ambele evenimente, a fost slaba prezenţă a presei, a audiovizualului, evenimentele de maximă importanţă pentru România fiind, cam ca de obicei, mai puţin importante decât marile scandaluri politice şi non-intelectuale curente, fără nici o contribuţie la rezolvarea problemelor vitale care ne apasă […].
Implementarea Creativităţii
Implementarea Inventicii în întreaga viaţă economico-socială, are drept scop imediat, producerea unui salt calitativ major, vizibil din primii an, printr-o relansare economică suplimentară spectaculoasă.
Planul Naţional Unic de Creştere Economică Suplimentară (P.N.U.C.E.S.) prevede acţiunile necesare pentru asigurarea sinergiei sociale şi primele două măsuri organizatorice de urgenţă, privind asigurarea implementărilor creativităţii în Educaţia Naţională şi producţia de bunuri materiale.
- a) Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Creativitate şi Transfer Tehnologic
- b) Înfiinţarea Şcolii Naţionale Academice de Inventică, parte integrantă din Proiectul program Inovativ privind implementarea creativităţii în învăţământ pe tot parcursul vieţii.
Un rol principal în stabilizarea procesului de dezvoltare economică este dezvoltarea durabilă a sistemului educaţional ultra-modern, prin implementarea învăţământului dual, convergent-creativ pe tot parcursul vieţii. Acest sistem se bazează pe absorbţia de informaţii folosind gândirea convergentă, cognitiv-reproductivă, pe care se bazează vechiul sistem de învăţare, cu gândirea divergentă-creativă-inovativă, specifică oamenilor moderni, necesari dezvoltării, muncitori, ingineri de producţie specializaţi în meseriile viitorului, ingineri de proiectare, cercetare, creativi, adaptabili la noutăţile tehnice mondiale.
Procesul poate fi declanşat rapid, printr-o terapie de şoc, de câţiva ani, cu eforturi materiale minimale, la început în zona învăţămîntului tehnic superior, unde există deja nuclee ale unor adevărate şcoli de creaţie tehnică originală. În acelaşi timp, se poate demara şi procesul clasic, an de an, pe întregul lanţ de formare educaţională […].
Specializarea în universităţi, prin „Şcoala Naţionaţă Academică de Inventică”, dezvoltată mai întâi în învaţământul tehnic, va duce, prin formare de cadre şi prin interdisciplinaritate, la disipare în toate universităţile private şi de stat. Se dezvoltă astfel baza formării viitorilor inventatori pe toate domeniile de activitate, ce pot înfăptui mai departe, baza de creaţie pentru o creştere economică sustenabilă.
Atragerea de capital
Sunt căile cunoscute, surse externe şi cele autohtone, de asigurare a finanţării unei creşteri economice accelerate.
Există trei soluţii deja cunoscute de acumulare financiară ce pot fi utilizate:
- a. Fond strategic de finanţare pentru relansare economică de la bugetul de stat.
Când vorbim de relansare economică accelerată, ne referim la acele investiţii cu un aport deosebit de creştere a PIB, cu preponderenţă produse vandabile la export, pe bază de tehnologii viabile, implementate prin transfer tehnologic de ultimă oră.
- Fond privat de investiţii pentru toţi cetăţenii romîni, mai ales din Diaspora, cu o garanţie de stat, de sporire a factorului de încredere, pentru acordarea unui beneficiu minim anual, comparabil în valoare absolută cu dobînzile bancare medii, din statele dezvoltate europene etc.
- Fond de investiţii de parteneriat public-privat, în care statul capitalizează fondul cu contravaloarea acţiunilor rămase la toate firmele la care statul este încă acţionar, la care se adaugă investitorii privaţi, cetăţeni români oriunde se vor afla […].
Valorificarea maximă a patrimoniului de invenţii autohtone
Promovarea, valorificarea şi dezvoltarea creaţiei tehnice autohtone, prin măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, la nivel naţional şi global a început prin demersuri susţinute de promovare a valorilor naţionale, însă rezultatele se lasă mult aşteptate, pierzându-se valori importante din avuţia naţională. Exemplele sunt nenumărate.
Nu ne-am propus să găsim vinovaţii acestei situaţii, ci căile de ieşire din această stare.
- OBSERVAŢII MAJORE
– Este unanim recunoscut pe plan mondial faptul că invenţiile aplicate, în toate domeniile de activitate, reprezintă embrionii creşterii economice, fără de care dezvoltarea economică şi apoi progresul societăţii nu ar fi posibil.
– Cea mai ieftină soluţie o reprezintă inventica autohtonă valoroasă, ce trebuie valorificată, organizată, conştientizată ca o soluţie naţională de importanţă majoră, ca un motor de dezvoltare economică şi socială.
– Fără implementarea în masă a invenţiilor autohtone valoroase, existente, şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare intensivă a creaţiei tehnice printr-un învaţământ performant, fenomenul de creştere economică suplimentară şi avantajele acestuia asupra economiei naţionale, nu vor exista!
Colectiv de autori condus de
Conf. Dr. ing. Alexandru Stănilă,
vicepreședinte al Forumului Inventatorilor Român