◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.10.2024

În satul Crucea, se reaprinde flacăra solidarității și a întrajutorării!

Poate că subiectul despre care scriu nu va părea, pentru unii cititori,  un subiect de prima pagină, mai ales acum, când opinia publică este cutremurată și revoltată de marea nenorocire petrecută la Crevedia, la scurtă vreme după ce, acum o săptămână un scelerat drogat și băut, băiat de bani gata, a ucis cu bolidul său doi studenți la ieșirea din localitatea 2 Mai și a rănit grav alți trei.

Scriu, însă, despre acest subiect pentru că, deși este vorba despre ceva care s-a petrecut într-un sat din județul Iași, sunt convins că el dă un încurajator semnal că solidaritatea și întrajutorarea nu au ajuns doar niște arhaisme, cuvinte scoase din uz de rapacitatea agresivă și de egoismul patologic, tare genetice  ale capitalismului de cumetrie.

Astfel, ieri, de ziua Sfinților Adrian și Natalia, în satul Crucea, din comuna Lungeni, județul Iași, preotul Adrian Iulian Tarniță a oferit o masă îmbelșugată pentru peste 120 de copii din centrul social care poartă numele celor doi sfinți considerați a fi ocrotitorii familiei. Gest caritabil, creștinesc și care se alătură altor demersuri prin care părintelui Adrian (așa cum îl numesc oamenii locului) vine în sprijinul  copiilor care provin din familii defavorizate din parohia ,,Sfinții Voievozi’’ pe care o păstorește. Copii și tineri provenind din familii cu venituri modeste și cu slabe posibilități de a-i susține. Cei care, după cum mărturisește părintele Adrian Iulian Tarniță, sunt „familia mea MARE”.

 Fapt semnificativ, cele trebuitoare pentru prânzul de ieri au fost preparate și oferite de către Ana Rașcov, din comuna Holboca, unde părintele Adrian a slujit anterior fiind și voluntar în asociația filantropică „Glasul Vieții” pe care a înființat-o și o îndrumă preotul Dan Damaschin. Asociație ale cărei inițiative sunt susținute de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei prin departamentul de minorități, precum și de către numeroși filantropi și donatori, așa după cum sunt susținute și cele ale centrului social din parohia „Sfinții Voievozi” din satul Crucea.

Nu este, cred, lipsit de interes să menționez că Ana Rașcov nu provine din cercul elitist al unor prosperi oameni de afaceri și că nici nu are, în conturi sau la saltea, bănet care să o dea afară din casă. Dar, pentru că am avut fericita ocazie să îi cunosc bine pe Ana și pe soțul ei, Mihai, pot să spun că, deși sunt  oameni cu venituri relativ modeste, asta nu i-a împiedicat ca, aflând de la părintele Adrian despre proiectul pe care îl pune în aplicare, s-au hotărât să îl susțină după cum le stă în putere.

Așa s-a născut ideea ca, de ziua sfinților Adrian și Natalia, patronii spirituali ai centrului social  din satul Crucea, Ana Rașcov să ofere cele trebuitoare  prânzului sărbătoresc al celor mai mult de 120 de copii și adolescenți. Bucate alese pe care Ana și familia sa le-au pregătit cu multă dragoste și pricepere, acasă, la Holboca. Rețineți,  vă rog, că este vorba despre masa de prânz pentru peste 120 de suflete, nu despre zece sau douăzeci!

Gest pentru care Ana și cei ce au ajutat-o au primit cele mai alese cuvinte de recunoștință și de mulțumire. La rândul lor, acești frumoși oameni de suflet și buni creștini au făgăduit că festinul de ieri a fost un prim pas din șirul unor alte acțiuni de binefacere cu vor încerca să fie alături de promotorii proiectelor centrului social din satul ieșean Crucea. 

Aceasta a fost frumoasa întâmplare de ieri și nu am fi aflat despre ea dacă părintele Adrian nu ar fi făcut-o cunoscută pe pagina sa de socializare. Așa am aflat-o și eu și de aceea am ales să vă povestesc despre ea, cu speranța că, poate, în situații asemănătoare, alți oameni de omenie vor proceda la fel. Desigur, această manifestare de întrajutorare creștinească nu suportă comparație cu uriașul val de solidaritate cu victimele dramei de la Crevedia, dar, fiecare în felul său poate da o frumoasă mărturie despre adevăratul nostru fel de a gândi, de a simți și de a răspunde atunci când semenii noștri au nevoie de noi.

 

Șerban Cionoff

(jurnalul.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *