◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Raport Eurofound. Incertitudinea pe care o creează crizele este amplificată de rețelele sociale

Încrederea în instituțiile naționale din blocul comunitar a scăzut în ultimii doi ani, în parte din cauza rețelelor sociale, a constatat un raport cuprinzător al Eurofound, agenția de politică socială a UE. Documentul a acoperit perioada din primăvara anului 2020 până în primăvara anului 2022, marcată de pandemia COVID-19 și de restricții succesive, precum și, recent, de invadarea Ucrainei de către Rusia. „Scăderea încrederii în instituțiile naționale se datorează, cu siguranță, crizelor în curs și acumulate precum COVID-19 și războiul din Ucraina. Dar această explicație este superficială. Incertitudinea pe care o creează crizele este amplificată de rețelele sociale, inclusiv prin știri false și dezinformare”, a declarat directorul executiv al Eurofound, Ivaylo Kalfin, fost viceprim-ministru al Bulgariei și europarlamentar, care a condus Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) din Dublin, citat de EURACTIV Bulgaria.
Raportul, care s-a bazat pe răspunsurile la un sondaj online efectuat de peste 200.000 de persoane din întreaga UE, a arătat că încrederea în instituții a scăzut în medie cu 13,4% de la începutul pandemiei de COVID-19. Cea mai mare scădere a încrederii a fost în guvernele naționale (-24,5%), urmate de încrederea în sistemele de sănătate (-10,2%) și poliție (-8,1%).
Dintre statele membre, cetăţenii din Bulgaria, România, Slovacia, Cipru şi Ungaria au fost cel mai puţin dispuși să-şi exprime încrederea în guvernele lor naţionale. Finlanda, Danemarca, Suedia, Portugalia și Luxemburg, pe de altă parte, s-au situate la polul opus.
Sondajul arată că tendința de scădere a încrederii este valabilă chiar și pentru persoanele care anterior exprimau niveluri mai ridicate de încredere, cum ar fi cei care ocupau poziții sigure din punct de vedere financiar.
Raportul a examinat factorii care au marcat viața și viața profesională a cetățenilor UE în ultimii doi ani, subliniind creșterea costului vieții, creșterea lucrului la distanță și bunăstarea psihică precară, notează EURACTIV. Un total de 53% dintre respondenți au raportat că, în primăvara anului 2022, gospodăria lor a avut dificultăți de. Aceasta este o creștere semnificativă față de 45% raportate în 2021 și 47% la începutul pandemiei în 2020. „În ciuda ridicării majorității restricțiilor COVID-19 în statele membre UE până în primăvara anului 2022, nivelurile de bunăstare mintală rămân mai scăzute decât erau la începutul pandemiei. Acest lucru ar putea fi atribuit războiului din Ucraina pentru care 76% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea mare sau foarte mare”, se arată în raport. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *