Noi paradisuri fiscale
Timp de decenii, mulți dintre cei mai bogați oameni ai lumii au ales să-și protejeze bunurile în paradisuri fiscale, de la Insulele Cayman până în Elveția și Insulele Virgine Britanice (Unde își „ascund” bogații lumii averile? Elveția și Insulele Cayman nu mai sunt o opțiune | adevarul.ro): un nou centru de bogăție devine extrem de popular printre miliardari – emiratul Abu Dhabi.
Cel mai bogat om din domeniul criptomonedelor, Changpeng „CZ” Zhao, familia Adani din India, miliardarul fondurilor speculative Ray Dalio și magnatul rus din domeniul oțelului, Vladimir Lisin, se numără printre zecile de persoane cu valoare netă mare care au înființat vehicule cu scop special în centrul financiar internațional din Abu Dhabi, potrivit unei analize a sutelor de dosare corporative din Emiratele Arabe Unite: peste 5.000 de SPV-uri (entități juridice separate, structuri de bază pentru persoanele care încearcă să-și izoleze riscul financiar) existau în decembrie 2023 pe piața globală din Abu Dhabi, comparativ cu doar 46 în 2016.
Afluxul de bogăție reflectă schimbări globale ample în modul în care bogații lumii își protejează banii. Fluxurile financiare către Emiratele Arabe Unite marchează un nou rol pentru economia sa de 509 de miliarde de dolari, pe măsură ce familia Al Nahyan, conducătoare, încearcă să se diversifice în noi investiții, în afara petrolului. Noile depozite de bani din Abu Dhabi s-au constituit pentru a evita alte jurisdicții cu impozite reduse, cum ar fi Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman, care s-au confruntat cu o mai mare atenție din partea oficialilor din alte părți ale lumii și au înregistrat o scădere a noilor înregistrări corporative.
O piață de 30 miliarde euro: ceasurile de lux
Vânzările de ceasuri de lux la nivel mondial sunt estimate la 30 de miliarde de dolari în 2024, potrivit firmei de cercetare de piață IMARC Group.
Grupul francez LVMH face eforturi pentru a câștiga o cotă cât mai mare din această afacere globală, cu o divizie nouă, prețuri mai mari și modele noi de ceasuri de lux, care devin în acești ani noua bijuterie de marcă pentru purtători…
Primul trilionar
O concentrare a puterii corporative și monopoliste globale contribuie la adâncirea inegalității, ceea ce îi face pe cei mai bogați și mai bogați și pe cei mai săraci și mai săraci, potrivit unui raport Oxfam publicat la Davos (Elveția), cu prilejul Forumului Economic Mondial din 15-18 ianuariue 2024 (Oxfam estimează apariția primului trilionar din lume în zece ani – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro): concret, cei mai bogați cinci bogați din lume și-au dublat averea în perioada 2020-2023, iar cei mai săraci 60% din oameni au sărăcit și mai mult.
Conform datelor companiei de cercetare Wealth X, averea combinată a lui Elon Musk, Bernard Arnault, Jeff Bezos, Larry Ellison și Mark Zuckerberg – cei mai bogați cinci oameni din lume – a crescut cu 423,8 miliarde de euro. În același interval, cei mai sărace 4,77 miliarde de oameni din lume au pierdut 0,2% în termeni reali din averea lor. Potrivit Wealth X, decalajul imens dintre bogați și săraci este estimat să crească în continuare, ducând la crearea primului trilionar din lume în acest deceniu.
Teoretic, sărăcia mondială nu va fi eradicată înainte de următorii 230 de ani, a estimat Oxfam. Inegalitatea existentă se datorează parțial concentrării puterii în mâinile celor care au interes să facă profituri maxime pentru ei înșiși, mai degrabă decât să redistribuie bogăția între muncitori și societate. Conform raportului Oxfam, șapte din zece dintre cele mai mari corporații ale lumii au fie un miliardar CEO, fie un miliardar drept acționar principal, iar cei mai bogați 1% oameni din lume dețin 43% din activele financiare globale.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com