◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Europenizare. Noi tendințe

Noua țintă de reducere a emisiilor de carbon

A fost anunțată pe 6 februarie 2024 de Comisia Europeană și este de 90% până în 2040, fiind ”cea mai ambițioasă” încercare de până acum de a menține încălzirea globală sub limita de 1,5 grade Celsius – potrivit oficialilor europeni (https://cursdeguvernare.ro/ue-propune-reducerea-cu-90-a-emisiilor-pana-in-2040.html): această țintă plasează continentul european în fruntea eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice și necesită o restructurare semnificativă a economiilor și schimburilor comerciale ale statelor membre UE.

Afacerea Verde (Green Deal) a UE a stârnit deja controverse și dezbateri aprige între guvernele statelor membre și cu proprii cetățeni – mai ales că UE se confruntă deja cu ratarea unora dintre obiectivele existente, precum și cu efectele politicilor verzi asupra economiilor. Obiectivul recomandat de CE de a reduce cu 90% emisiile va intensifica controversele privind politicile UE în materie de climă: blocul comunitar are deja stabilite două obiective obligatorii din punct de vedere juridic – reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 – obiectiv deocamdată întârziat de criza energetică și atingerea celebrului „zero net” până la jumătatea secolului.

Obiectivul actual este ca 2040 să reprezinte un punct de cotitură în politicile climatice, dar realizarea acestuia îi revine următoarei Comisii Europene formate după alegerile europarlamnetare din iunie 2024 de a accelera și a impune noi reglementări în domeniu. UE estimează că trebuie să investească aproximativ 1,5 trilioane (mii de miliarde) de euro anual între 2031 și 2040 pentru atingerea obiectivului. Deocamdată nu este clar de unde va proveni toată această sumă, dar o sumă apropiată de această valoare reprezintă importurile energetice, de exemplu. Cea mai ambițioasă opțiune analizată de UE arată că regiunea ar putea economisi aproximativ 2,8 trilioane de euro din eliminarea importurilor de petrol, gaze și cărbune până în 2050.

Finanțarea va fi asigurată și de guvernele naționale, care se confruntă însă cu marje fiscale reduse. O mare întrebare pentru viitoarea Comisie este dacă va dori să angajaze noi credite, așa cum a procedat în perioada maximă a crizei Covid-19. Însă ceea ce este foarte clar este că sectorul privat va trebui convins să susțină cea mai mare parte din această finanțare.

O diferență-cheie față de obiectivul pentru 2030 este că ținta pentru 2040 vizează o reducere „netă” a emisiilor. Utilizarea combustibililor fosili pentru producerea de energie va fi redusă cu patru cincimi, ceea ce înseamnă că tehnologia de captare a carbonului trebuie să fie dezvoltată în anii următori. Calculele arată că până în 2050 trebuie captate 450 milioane de tone de CO2 pe an – echivalentul cantității totale emise acum împreună de Polonia și Danemarca la un loc. Capacitatea globală de captare și stocare a carbonului a fost de doar 50 de milioane de tone în 2022.

Trebuie dezvoltate o serie de noi tehnologii, inclusiv utilizarea hidrogenului verde în industrie, baterii pentru stocarea energiei electrice și creșterea capacității de generare în parcuri solare și eoliene. UE a pus deja în aplicare majoritatea regulilor de care are nevoie pentru a decarboniza sectoarele de energie, încălzire și transport. Dar, UE resimte deja cât de greu este să impună Green Dealul în agricultură, s-o facă ecologică și prietenoasă cu mediul, fără emisii de noxe de la turmele de vaci și oi. Planul de refacere naturală a unor mari suprafețe cultivate a fost anihilat de protestele organizațiilor agricole împreună cu partidele de centru-dreapta, care au respins măsura propusă de Socialiști și Verzi.

S-a renunțat, deocamdată, la planul de limitare a utilizării pesticidelor (vezi mai jos). La începutul anului 2024, fermierii europeni au blocat drumuri, puncte de graniță și au asediat cu tractoarele mai multe capitale europene pentru a protesta împotriva birocrației tot mai mari a Bruxelles-ului și a scăderii prețurilor din cauza importurilor extra-comunitare mult mai ieftine. În proiectul de Green Deal pentru 2040 au fost eliminate orice referiri la modul în care va fi afectată agricultua de politicile climatice, din cauza opoziției vehemente a agriculturilor.

Referirile la schimbarea dietei cetățenilor – precum reducera consumului de carne de vită, a animalelor în general, care implică emisii mari de metan în atmosferă – au fost eliminate din proiectul prezentat în Parlamentul European. Asemenea omisiuni subliniază dificultatea impunerii unor reguli mult mai stricte în următorul deceniu. Măsurile care mai trebuie adoptate sunt mult mai dificil de implementat de către populație, ca de exemplu impunerea unui grad mult mai înalt de izolare a locuințelor, renunțarea la centralele pe gaze, cumpărarea de mașini electrice, reducerea călătoriilor cu avionul sau schimbarea dietei într-una mai vegetariană.

 

Renunțarea la planul de reducere a folosirii pesticidelor în agricultură

Tot pe 6 februrie  2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că se renunță la proiectul de lege controversat, care urmărea reducerea pesticidelor în agricultură, pe fondul valului de proteste ale fermierilor din majoritatea țărilor europene. Comisia a prezentat pentru prima dată proiectul privind Utilizarea Durabilă a Pesticidelor (UDP) în anul 2020, ca parte a programului mai amplu Green Deal, care implică reglementări mai stricte și obligatorii din punct de vedere legal pentru a face Europa neutră climatic până în 2050. Ulterior, Comisia a înaintat proiectul de lege UDP în iunie 2022, stabilind obiectivul de reducere a utilizării pesticidelor și a riscurilor climatice cu 50% până în 2030 (https://cursdeguvernare.ro/ursula-von-der-leyen-anunta-renuntarea-la-planul-de-reducere-a-pesticidelor-in-agricultura.html): Comisia a propus UDP, cu scopul de a reduce riscurile produselor chimice utilizate pentru protecția plantelor și care dăunează oamenilor și animalelor care consumă plantele tratate cu pesticide… Anterior, Comisia Europeană a mai renunțat la prezentarea regulamentelor care urmăreau să transforme agricultura într-o țintă de climă până în 2040 și a amânat cu un an obligația ca fermierii să lase o parte din terenuri necultivate pentru a stimula biodiversitatea. Cu câteva luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, PPE se străduiește să se prezinte ca un bastion al intereselor fermierilor pentru a capta voturile rurale. PPE a eliminat în mare parte un alt proiect de lege parte din Green Deal, care urmărea aducerea unor zone naturale ale Europei la starea inițială de dinainte de a fi cultivate…

 

Emilian M. Dobrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *