În primele zile ale lunii ianuarie, britanicul mediu era deja responsabil pentru mai multe emisii de dioxid de carbon decât ar produce cineva din Republica Democrată Congo într-un an întreg, potrivit analizei Centrului pentru Dezvoltare Globală (CGD), citat de „The Guardian”.
Studiul, care evidențiază „inegalitatea energetică vastă” dintre țările bogate și cele sărace, a constatat că fiecare britanic produce emisii de 200 de ori mai mari decât un congolez mediu, iar cetățenii SUA de 585 de ori mai multe. Până la sfârșitul lunii ianuarie, carbonul emis de cineva care locuiește în Regatul Unit va depăși emisiile anuale ale cetățenilor din 30 de țări cu venituri mici și medii.
Euan Ritchie, analist politic la CGD Europe, a declarat că munca sa de devoalare a realității în domeniu a fost determinată de „ipocrizia climatică” a țărilor occidentale, inclusiv Regatul Unit și SUA, care s-au angajat să oprească finanțarea ajutoarelor pentru proiectele de combustibili fosili din statele în curs de dezvoltare. „La Cop26 s-au confruntat multe opinii din partea țărilor bogate cu privire la măsura în care ajutorul pentru dezvoltare ar trebui să finanțeze combustibilii fosili în țările mai sărace. Ipocrizia acestui lucru mi-a atras atenția.Analiza noastră arată că, în doar câteva zile, o persoană medie din Marea Britanie produce mai multe emisii climatice decât o fac oamenii din multe țări cu venituri mici într-un an întreg. Ar fi o crudă ironie dacă țările care au contribuit cel mai puțin la această problemă nu vor putea avea acces la infrastructura energetică”, arată Ritchie.
Cercetarea a folosit datele Băncii Mondiale privind emisiile de carbon pe cap de locuitor pentru fiecare țară, repartizate pe un an, pentru a calcula punctul în care consumul de energie al unui cetățean britanic sau american îl depășește pe cel al unei persoane care trăiește într-o țară cu venituri mici sau medii. Aproximativ 940 de milioane de oameni, în principal în Africa sub-sahariană, nu au acces la electricitate. Liderii africani, inclusiv președintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, care a angajat Nigeria la zero net până în 2060, și Lazarus Chakwera, președintele Malawi, au vorbit despre nevoia țărilor lor de a trece la zero net prin gaze naturale.
Energy for Growth Hub, o rețea internațională de cercetare, estimează că, dacă 48 de țări din Africa, cu excepția Africii de Sud și a mai multor țări nord-africane, și-ar tripla consumul de energie electrică prin utilizarea gazelor naturale, emisiile de carbon rezultate ar fi mai mici de 1% din total global.
Vijaya Ramachandran, directorul pentru energie și dezvoltare la Institutul Breakthrough, din Berkeley, California, susține că interdicțiile generale asupra proiectelor de combustibili fosili în țările sărace sunt „coloniale” și vor consolida sărăcia, făcând puțin pentru a reduce emisiile de carbon din lume. „Este foarte ușor pentru țările bogate să impună interdicții de finanțare a combustibililor fosili țărilor sărace, crescând în același timp propriul consum de combustibili fosili. Este o ipocrizie generală și este devastatoare pentru țările sărace, deoarece au nevoie de o gamă largă de energie pentru a alimenta dezvoltarea. Se știe că energia regenerabilă este intermitentă și trebuie susținută de alte surse. A spune țărilor africane că au nevoie doar de energie solară este complet ipocrit și colonial”, a spus ea.
Rose M Mutiso, directorul de cercetare al Energy for Growth Hub, a spus că cercetarea CGD ar trebui să fie utilizată pentru a informa dezbaterea privind responsabilitatea pentru criza climatică.
„Industria jocurilor video din California folosește mai multă energie decât țări întregi africane”, a spus ea. Mutiso a citat un studiu din 2019 care estima că cererea de energie electrică din jocurile de noroc numai în California a crescut de la 5 terawatt-oră (TWh) în 2011 la până la 11 TWh până în 2021, similar cu consum al statului Sri Lanka.