Sindicatele jurnaliştilor, ONG-urile şi asociaţiile juridice se tem că o lege recent adoptată privind defăimarea reprezintă o ameninţare gravă la adresa libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei.
COVID-19 a înrăutățit lucrurile pentru jurnalism de pretutindeni, dar în Grecia lovită de criză a dat o lovitură mai mare unui sector deja în mare parte falimentat. Noul Cod Penal, adoptat în Parlamentul grec, include un articol care spune că „știrile false care pot provoca anxietate sau teamă cetățenilor […] pot fi urmărite penal”. Uniunea Jurnaliştilor din Ziarele Cotidiene din Atena, JUADN-ESIEA, s-a opus legii, avertizând că aceasta ar putea afecta libertatea presei şi libertatea de exprimare în ţară. ESIEA, un sindicat moderat, a cerut guvernului să abroge legea și a cerut Federației Europene a Jurnaliştilor să aducă problema în fața Parlamentului European. Ca răspuns, Comisia Europeană a spus că măsura este disproporționată, solicitând o reevaluare. Cu toate acestea, guvernul elen nu are în vedere nicio astfel de schimbare.
După o criză financiară și socială de un deceniu, presa a intrat din nou sub presiune, atât în ceea ce privește câștigurile, cât și salariile jurnaliștilor, dar cel mai important în ceea ce privește independența sa.
Legea care interzice „știrile false” ridică îngrijorări cu privire la faptul dacă guvernul mai face un pas către o dezbatere publică mai controlată de stat, sub pretextul sănătății publice.
Anul 2021 a fost dificil pentru toți jurnaliștii. În Grecia, ca parte a măsurilor de atenuare a răspândirii COVID-19, guvernul a limitat accesul la audierile de presă folosind teleconferințe, dar și accesul la datele publice. Potrivit datelor de la iMEdD, o organizație non-profit care are misiunea de a promova transparența și credibilitatea în jurnalism, clarificarea faptelor a fost o luptă continuă pe tot parcursul pandemiei. În loc să ofere acces deplin la datele despre pandemie, într-un format care poate fi citit și din mașină, guvernul grec a exclus seturi de date și a oferit doar imagini de ansamblu, sub formă de PDF-uri scanate.
Odată cu prăbușirea vânzărilor și a publicității, guvernul a intervenit pentru a subvenționa mass-media, printr-o campanie oficială. Cu toate acestea, în loc să aloce fonduri în funcție de măsuri obiective, cum ar fi cota de audiență, forța de muncă sau vânzări, a prioritizat finanțarea mass-media prietenoase și i-a exclus pe jurnaliștii mai critici la adresa politicilor sale.
Prin comparație, în Austria, fostul cancelar Sebastian Kurz a trebuit să demisioneze și să-și încheie cariera politică după ce s-a constatat că a distribuit un milion de euro presei prietenoase. În Grecia, guvernul a alocat 40 de milioane de euro în două runde – fără consecințe până acum, notează Euractiv.
Ceea ce este îngrijorător la noua lege din perspectiva ESIEA și a organelor de pază europene este lipsa de claritate în definiția a ceea ce este „știri false” și libertatea de a exprima o opinie. Experți în drept, precum Pavlos Eleftheriadis, profesor de Drept public la Universitatea din Oxford, au declarat că noua lege „este extraordinar de vagă”.
La rândul lor, organizațiile internaționale, printre care Human Rights Watch și Reporteri fără frontiere sunt din ce în ce mai preocupate de libertatea presei în Grecia.