◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

UNESCO. Sporirea investițiilor globale în educație

Cu ocazia decernării, pe 28 septembrie, la Beijing, a Premiului UNESCO 2023 pentru educația fetelor și femeilor, Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, a cerut sporirea investițiilor globale în favoarea egalității de gen în educație (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1139207): de la adoptarea, în 1995, la Beijing, a Declarației și Programului de acțiune al Națiunilor Unite pentru drepturile femeii, „s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul educației”, a amintit Audrey Azoulay, menționând că astăzi 90% dintre fetele din lume își termină studiile primare. educație și peste 40% dintre ei au acces la învățământul superior. „Această dinamică trebuie să continue, deoarece egalitatea de gen în educație nu este încă o realitate. Astăzi, două treimi dintre adulții analfabeti din lume sunt femei…”, a deplâns directorul general al UNESCO.

Creat în 2015 și susținut de China, Premiul UNESCO pentru educația fetelor și a femeilor recompensează în fiecare an proiecte care contribuie la îndeplinirea acestei provocări. Cei doi câștigători din 2023, recomandați de un juriu internațional de experți, sunt programul Star Schools (Pakistan) și proiectul Spring Bud (China).

Două proiecte, pakistanez și chinez, au fost recompensate cu Premiul UNESCO 2023 pentru educația fetelor și femeilor

Proiectul pakistanez garantează educația fetelor în situații de urgență. Peste 540.000 de fete aparținând unor minorități care trăiesc în Pakistan beneficiază de accesul la educație, inclusiv refugiați afgani și rohingya, precum și victime ale dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile majore din 2022.

În ceea ce privește proiectul Chinei, acesta sprijină accesul la educație de calitate pentru patru milioane de fete adolescente din 56 de grupuri etnice, răspândite în 31 de provincii ale Chinei.

În timpul vizitei sale în China, Audrey Azoulay s-a întâlnit și cu președintele Xi Jinping, care a reafirmat angajamentul Chinei de a sprijini mandatul UNESCO și de a lucra împreună cu toate statele membre UNESCO.

De asemenea, șeful UNESCO a vizitat două situri din Patrimoniul Mondial: Orașul Interzis din Beijing și situl Peking Man din Zhoukoudian.

În perioada 2021-2023, UNESCO a sprijinit producția unui documentar franco-chinez dedicat Omului de la Peking, care evidențiază importanța descoperirilor arheologice făcute pe acest sit. Acest documentar este în prezent distribuit în întreaga lume.

 

250 de milioane de copii și tineri fără școală

„Educația este în stare de urgență. În timp ce în ultimele decenii au fost depuse eforturi considerabile pentru a asigura o educație de calitate pentru toți, datele UNESCO arată că numărul copiilor neșcolarizați este în creștere. Statele trebuie să se remobilizeze urgent dacă nu vor să sacrifice viitorul a milioane de copii”, a declarat directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Audrey Azoulay.

Potrivit cifrelor UNESCO, numărul copiilor și tinerilor care nu sunt școlarizați se ridică acum, în 2023, la 250 de milioane. Creșterea observată începând cu 2021 se datorează parțial excluderii masive a fetelor și tinerelor din educația din Afganistan, dar se explică și prin stagnarea continuă a progresului educațional în întreaga lume. Această evaluare compromite Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 4 al Națiunilor Unite, care stabilește obiectivul unei educații de calitate pentru toți până în 2030 și ia în considerare șapte indicatori principali: educația preșcolară, educația privind frecvența, absolvirea școlii și învățarea, formarea profesorilor, egalitatea de gen, și cheltuielile publice. Potrivit analizei UNESCO, dacă țările ar lucra pentru a atinge țintele naționale stabilite de acest Obiectiv de Dezvoltare Durabilă, încă 6 milioane de copii de vârstă școlară primară ar fi în școala primară astăzi, înscriși la școală, iar cel puțin 1,7 milioane de profesori din școala primară ar fi formați.

În 2022, la Summit-ul Națiunilor Unite pentru Transformarea Educației, 141 de țări s-au angajat să-și transforme sistemele educaționale pentru a accelera progresul către Obiectivul 4 de Dezvoltare Durabilă. Dintre acestea, 4 din 5 țări și-au stabilit un obiectiv de a promova formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor, 7 din 10 s-au angajat să-și crească sau să-și îmbunătățească nivelul de investiții în educație și 1 din 4 țări vor să crească sprijinul financiar pentru mesele școlare. „Aceste angajamente trebuie acum transpuse în fapte. Nu mai este timp de pierdut. Pentru a atinge ODD 4, un copil trebuie să fie înscris la școală la fiecare două secunde până în 2030”, a explicat Audrey Azoulay. Pentru ca țările să-și atingă obiectivele, 1,4 milioane de copii trebuie să fie înscriși la preșcolari în fiecare an până în 2030, iar ratele de absolvire a clasei primare trebuie să fie aproape triplate.

Potrivit Raportului UNESCO de monitorizare a educației globale 2023, procentul copiilor care absolvă învățământul primar a crescut cu mai puțin de 3% din 2015, până la 87%. Procentul tinerilor care absolvă studiile medii a crescut cu mai puțin de 5% pentru a ajunge la 58%. Dintre 31 de țări cu venituri mici și medii scăzute care măsoară progresul învățării la sfârșitul școlii primare, Vietnamul este singura țară în care cei mai mulți copii ating un nivel minim de competență în citire și matematică. La nivel global, ratele de alfabetizare a tinerilor au crescut cu mai puțin de un punct procentual. Rata de participare a adulților la educația formală sau non-formală a scăzut cu 10%, o scădere datorată în principal pandemiei de COVID-19.

 

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *