◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.02.2024

Sclipirea unei întâlniri

La cea de a 30-a ediție a Târgului de Carte „Gaudeamus” București – noiembrie 2023 am avut plăcerea să-l cunosc pe scriitorul Saul Leizer, care mi-a recomandat, spre lectură, una dintre creațiile d-sale, Minți evreiești sclipitoare (Editura SAGA, Israel, 2018), pe care am achiziționat-o și pentru care mi s-a oferit și un autograf – întru amintire.

Respectivul volum se deschide cu o emoționantă prefață, semnată de dr. Paul Leibovici, urmat de „Nota Editorului”, respectiv, Adrian Grauenfels, cunoscutul director al revistei „Jurnal Israelian” și al Editurii „Saga”.

Privit retrospectiv, volumul semnat de dl. Saul Leizer oferă cititorului o privire de ansamblu asupra multor personalități ale lumii științifice, religioase și culturale universale.

Pentru unii dintre noi am putea fi tentați să credem că avem în fața ochilor un dicționar, dar ne-am înșela, pentru că fiecare medalion are povestea ei, interesantă și mai presus de orice, educativă.

Seria „minților sclipitoare evreiești” este deschisă, firește, de un medalion dedicat autorului relativității, Albert Einstein, într-adevăr, „cel mai influent om din toate timpurile” care ne-a uimit și printr-un mesaj – in aeternum – privind  ideea de „Dumnezeu, religie și sensul vieții”, într-o epistolă, redactată olograf, chiar cu un an înainte de marea despărțire de această lume pământeană (1954).

Un surplus de informație descoperim și în medalioanele-eseu dedicate, spre exemplu, fizicianului Bloch Felix – laureat al Premiului Nobel; inventatorilor Andre Gustav Citroen, Aizic Singer; biochimistului Funk Casimir – descoperitorul vitaminelor etc.

Un nume distins este și cel al gânditorului Ludwig Zamenhof (1859 – 1917) – inventatorul limbii esperando.

Interesantă și palpitantă este viața biofizicianului și cartografului Rosalind Franklin, care a adus contribuții importante la înțelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor etc. De altfel, în Anglia, două dintre cele mai cunoscute monografii ce i-au fost dedicate acestei cercetătoare, poartă semnătura lui Anne Sayre (2000) și Karen De Seve (2022).

Cât privește personalitatea navigatorului Cristofor Columb, „eroul care a învins oceanul”, notațiile despre originea sa se dovedește a fi controversată. E drept, autorul a îmbrățișat ideea formulată, pe la 1940, de către un istoric spaniol, privind posibila sa origine „marrano”, dar tot așa de bine putem îmbrățișa și afirmația unui alt istoric, privind originea sa „catalană”, dacă avem în vedere și numele său de „botez”.

Atenția sporește atunci când pronunțăm numele lui David Ricardo. O minte sclipitoare în domeniul economic. O dovedesc traducerile în limba română, ca bază științifică de studiu, din care amintim: Opiniuni monetare (1937) sau Principiile de economie politică și de impunere (1939, cu republicare, în 1993 și 2001). La 200 de ani de la moartea sa (1823), judecățile sale (în domeniul economic) rămân și astăzi perfect valabile.

Sunt personalități, precum Hasdai Ibn Șaprut (910 – 970), cărora autorul le acordă bogate spații, pentru a înțelege  ce înseamnă diplomația. Dobândind cunoștințe avansate de medicină, Hasdai Ibn Șaprut are bucuria de a trata gratis pe oamenii timpului său. Faima lui de medic „fără de arginți” atrage atenția Califului.

Plină de substanță este, de asemenea, relatarea disputei teologice care s-a desfășurat la reședința suveranului Khazar, pe la anul 740, eveniment relatat și de filosoful Andrei Oișteanu, în studiul „Evrei, creștini și musulmani în dispută”!

La fel de fascinantă este și povestea vieții lui Avram Ibn Ezra (1092 – 1167), înțelept de secol al XII-lea, deopotrivă, teolog, poet, filosof, matematician, astrolog, medic și… (luând drept suport dramatismul situației din timpul unei puternice furtuni pe mare, când profesorul Avram Ibn Ezra va salva de la înec pe cei 15 elevi ai săi) – iscusit diplomat.

Un spațiu emoționant este atribuit și poetului Ițic/Itzic Manger, născut la Cernăuți, în anul 1901. La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași sunt câteva volume editate în Interbelic (1929, 1942, 1947), dar în limba engleză. Singurul volum redactat în limba română este volumul de versuri „Balada evreului care a ajuns de la cenușiu la albastru” (1983), în traducerea Ninei Cassian (inclusiv, prefațator) și al lui Israil Bercovici.

La 50 de ani de la moartea sa, ICR Tel Aviv organizează o amplă acțiune de omagiere.

Și pentru a vă incita la lectură, merită să reproducem câteva versuri din poemul „Ani am rătăcit”, în traducerea liberă a lui Carol Feldman: „Voi sta îngândurat în fața marelui tău deșert / și voi auzi pașii milenari ai cămilelor, / care leagănă pe cocoașele lor peste nisipuri / învățătura și marfa și vechiul cânt al pribegiei”.

Sunt multe nume de „minți sclipitoare” care i-au atras atenția scriitorului Saul Leizer, însă, ca o concluzie, aș vrea să-l amintesc pe mult îndrăgitul matematician (pe care am avut fericirea să-l ascult, de mai multe ori, în direct) Solomon Marcus (1925-2016) cu al său DECALOG.

Și cât de mult ar merita ca acest „Decalog” să fie cunoscut și respectat de întreaga omenire. Iată care sunt „nevoile” urgente ale omului contemporan (inclusiv, în toate școlile lumii): „nevoia de a da sens vieții; nevoia de împrospătare; nevoia de întrebare și de mirare; nevoia de îndoială și de suspiciune; nevoia de greșeală și de eșec; nevoia de joc; nevoia de identitate; nevoia de omenesc și de omenie; nevoia de cultură; nevoia de transcendență”.

Și doar respectând toate aceste principii, și cunoscând sclipirile înaintașilor noștri (evrei și neevrei), negreșit, am deveni, nu neapărat, „sclipitori”, dar mai buni – în mod cert!

 

Livia Ciupercă

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *