◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.11.2024

Un drog „novator”, cu influență … geopolitică (I)

„Trebuie să ne asigurăm că ceea ce se întâmplă acum în Statele Unite nu va deveni realitate în Europa’’, afirma recent Ylva Johansson, comisarul UE – încă în funcție -pentru afaceri interne. Se referea la pătrunderea pe continentul nostru a celui mai puternic drog, „la modă’’ în America, opinoidul fentanyl. S-ar încheia astfel perioada „romantică’’ în care europenii toxicomani folosesc droguri „clasice’’: heroină, cocaină, canabis și sintetice mai puțin periculoase decât fentanylul – metanfetamină, ecstasy, ketamină. Le-am enumerat doar pe cele mai importante.

Luna trecută, structurile specializate românești au capturat o cantitate impresionantă de cocaină în portul Constanța, destinată pieței olandeze. Oare cât timp va trece până când va fi capturată o cantitate echivalentă de fentanyl la una din frontierele noastre?

În cele ce urmează, voi încerca să evidențiez modul cum „drogul viitorului’’ influențează geopolitica zilelor noastre, mai ales peste Atlantic, dar cu trimitere spre Europa. Nu voi intra prea mult în detalii privind traficul internațional de substanțe halucinogene.

 

Diplomația fentanylului ia avânt între țărmurile Pacificului

În noiembrie 2023, Joe Biden și Xi Jinping se întâlneau la San Francisco cu prilejul  reuniunii A-PEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Unul dintre subiectele cheie pe agenda discuțiilor a fost fentanylul – drogul care macină de ani buni sănătatea americanilor – ai cărui precursori erau produși preponderent în China. Anterior, într-un raport al Comisiei pentru China din Camera Reprezentanților, Beijingul era acuzat că ,,alimentează instabilitatea socială a Statelor Unite susținând societățile care exportă fentanyl și alte substanțe ilegale pe piața americană’’. Acuzație extrem de gravă. În același context, Anne Milgram, directorul DEA (Drug Enforcement Administration) – Agenția americană antidrog – arăta că ,,fentanylul este o amenințare letală pentru națiunea noastră’’.

La San Francisco, „diplomația fentanylului’’ s-a pus în mișcare la cel mai înalt nivel acoperind teme aparținând altor segmente ale relațiilor bilaterale din zona „sensibilă’’ a acestora. Delegația chineză ar fi  cerut în schimb, cu succes limitat, mai puțină insistență din partea americană în contextul aplicării sancțiunilor determinate de problema respectării drepturilor minorității uigure din provincia Xinjiang.

 

O scurtă incursiune în istorie, cu trimitere către zilele noastre

Unii analiști au găsit repede o explicație istorică a exportului de fentanyl produs în China către piața americană. În primele decenii din secolul al XIX-lea, negustorii britanici au observat că chinezilor din zonele populate de coastă ale Imperiului de Mijloc, le plăcea opiul adus tot de ei, din India. Drogul era cumpărat pe mai nimic din această colonie a Coroanei și schimbat pe mărfuri chinezești – ceai, mătase, porțelanuri – vândute la preț bun în Insulele Britanice, America și în Europa continentală. Opiul era mană cerească pentru o întreagă clasă de comercianți britanici și nu numai. În 1830, opiul era primul produs de import al Chinei. Pentru Marele Dragon, era un dezastru uman și financiar. Exportând mărfuri de calitate, se importau halucinații bine plătite, boală și sărăcie. Când chinezii au pus piciorul în prag înterzicând importul drogului, a început războiul – primul „Război al  Opiului’’ (1839) – câștigat, binențeles, de englezi și aliații lor europeni. China a fost obligată să importe în continuare. Chiar mai mult. 

 

„Secolul umilinței’’, ultima paranteză neagră în istoria Chinei

Conflictul armat a fost începutul unei perioade de războaie pierdute, cedări teritoriale și rușine asumată pe care chinezii o numesc „secolul umilinței’’, încheiată în 1949, odată cu venirea la putere a comuniștilor lui Mao Zedong. Nu pot să cred că fentanylul ar fi purtătorul material al unei răzbunări peste veacuri a Beijingului în fața Occidentului, așa cum susțin unii comentatori. Mai ales că cei care suferă acum mai mult, americanii, s-au amestecat foarte puțin în afacerile interne ale Chinei în perioada respectivă, în comparație cu Germania, Imperiul Britanic, Franța – până și Austria – Rusia țaristă și Japonia. Ultimele două au anexat teritorii întinse în vest și nord-vest. Învinsă în ultima conflagrație mondială, Japonia a trebuit să le retrocedeze, dar Manciuria exterioară ocupată de Rusia în urma Tratatului de la Pekin (1860) este și azi teritoriu rusesc.

 

George Miloșan

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *