◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Spre Nord, prin Nord-Vest / Sugestii pentru un periplu transilvan I

Un bun coleg și talentat jurnalist, Alec Portase (laureat al Premiului UNESCO pentru jurnalism), scria despre România că este o „țară a țărilor” pentru că în rotundul ei intră mai multe „țări”.
La fel, o puzderie de „țări” – mai mici dar nu mai puțin importante în istorie, precum și astăzi – alcătuiesc și Transilvania, conferindu-i un farmec aparte. Este și ea un mozaic uriaș compus din „țări” diferite ca apariție și evoluție istorică, lumi diverse etnografic și folcloric, unite inseparabil de limba comună ce dăinuie de veacuri, limbă asemeni unui liant atotputernic și de necontestat.
Țări ale Bihariei sau Crișului, ale Chioarului sau Codrului (Silvaniei), ale Lăpușului sau Maramureșului, Țara Oașului sau Sătmar, pot fi tot atâtea destinații turistice râvnite de cei ce vor să descopere – sau să redescopere – cu uimire și bucurie, ținutul multimilenar și unic al nordului transilvan.
Ce vă așteaptă aici?
Locuri încărcate de istorie și legende, peisaje de poveste, întâlniri cu oameni însemnați de pecetea locurilor și a istoriei, alcătuiri arhitectonice unice asemeni bisericilor de lemn, atît de asemenătoare dar deosebite în funcție de „țara” în care meșteri anonimi le-au dat viața seculară.

Țara Codrului
Țara Codrului este flancată în Maramureș de culmea Codrului și de Valea Someșului. Casele tradiționale au trei încăperi, acoperișul nu foarte înalt acoperit cu „jupi” din secară sau stuf. Construcția cea mai impunătoare și mai ornamentată este șura.
Portul codrenean are cămașa cu platcă și mâneci din umeri și zona ornamentată la gât și manșete.
• Baia Mare – Ardusat – Gîrdani – Oarța de Sus (58km)
Drumul spre Țara Codrului – zonă puțin cunoscută și frecventată de turiști, dar plină de surprize – are ca punct de plecare Baia Mare, traversează râul Someș, continuă prin Gîrdani, Ariniș, spre Oarța de Jos. La numai 3 km de Ardusat se află satul Buzești, ușor de identificat în dreapta după turla bisericii de lemn ridicată în 1791. Recent restaurată, alcătuită din lemn de stejar masiv, cu influențe baroce, biserica vă invită să o vizitați.
În drum spre Oarța, în comuna Ariniș, vă așteaptă două surprize. La câteva sute de metri de șosea (spre Urmeniș) în două mici cimitire vechi azi abandonate, unicat în spațiul transilvănean, celebrele cruci celtice din piatră (foto), vestigii ale trecerilor celților prin zonă. Pe dreapta un veritabil paradis al pescarilor – lacurile de la Ariniș, bogat populate cu exemplare mari de crap și caras.
Comuna Oarța de Jos găzduiește unul dintre cele mai importante situri arheologice din Transilvania. Săpăturile începute de profesorul de istorie Traian Rus, (cel mai bun ghid al zonei, tel. 0262 270545) au relevat vestigii ale civilizației bronzului, bijuterii și monede de aur romane răspândite într-un ansamblu unic alcătuit din 31 de tumuli (necropole tumulare). El este considerat de arheologi de o importanță deosebită pentru perioada puțin cunoscută a „Dacilor liberi” din nord-vestul României.
În apropiere (6km), comuna Băsești este legată de figura legendară a unui mare fruntaș memorandist: George Pop de Băsești. Tot în zonă, la Orțița și Bicaz vă așteaptă două superbe biserici de lemn, prima datând din 1800, cea de a doua din 1723.
De peste 100 de ani, la Asuaju de Sus se desfășoară în septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie) tradiționalul „Târg al cepelor”, devenit în timp cel mai important festival al folclorului codrenesc pe care nu trebuie să-l ratați. În urmă cu un secol, aici se ținea un Târg al fetelor de măritat care purtau ca semn distinctiv bonete tricotate numite „cepșe”, dar cu timpul „cepșele” au devenit cepe, iar târgul – cel al cepelor.

 

Victor Mihalca / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *