◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.06.2024

ONU. Se aruncă alimente care ar putea hrăni un miliard de oameni

Gospodăriile de pe continentele Terrei au irosit peste un miliard de porții de mâncare pe zi în 2022, în timp ce 783 de milioane de oameni au fost afectați de foame și o treime din umanitate – adică 2,7 miliarde oameni – s-a confruntat cu insecuritatea alimentară, potrivit unui raport al ONU publicat pe 27 martie 2024, cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Zero (https://news.un.org/fr/story/2024/03/1144416): Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) Food Waste Index 2024 subliniază că risipa alimentară continuă să dăuneze economiei globale și să alimenteze schimbările climatice, pierderea naturii și poluarea. „Risipirea alimentelor este o tragedie globală. Milioane de oameni vor muri astăzi de foame, deoarece alimentele sunt risipite în întreaga lume. Nu numai că aceasta este o problemă majoră de dezvoltare, dar, consecințele acestor deșeuri inutile au costuri substanțiale pentru climă și natură”, a declarat cu acest prilej directorul executiv al UNEP, Inger Andersen.

Raportul, realizat în colaborare cu WRAP, un ONG cu sediul în Marea Britanie, stabilește cea mai precisă estimare globală a risipei alimentare la nivel de vânzare cu amănuntul și de consumator și oferă consiliere țărilor pentru a îmbunătăți colectarea datelor, precum și bune practici pentru a trece de la măsurare la reducerea deșeurilor alimentare.

 

132 kg de deșeuri alimentare pe cap de locuitor în 2022

În 2022, au fost generate 1,05 miliarde tone de deșeuri alimentare (inclusiv părți necomestibile), echivalentul a 132 de kilograme pe cap de locuitor al planetei, ceea ce reprezintă   aproape o cincime (20%) din toate alimentele disponibile consumatorilor. Dintre toate alimentele irosite în 2022, 60% au fost la nivelul gospodăriei, 28% în serviciile alimentare și 12% în comerțul cu amănuntul. „Vestea bună este că știm că, dacă țările acordă prioritate acestei probleme, ele pot inversa semnificativ pierderile și risipa de alimente, pot reduce impactul asupra climei și pierderilor economice și pot accelera progresul spre atingerea obiectivelor legate de hrană”, a mai argumentat șeful UNEP.

 

Un ghid practic pentru risipirea alimentelor

Din 2021, infrastructura ce are ca scop măsurarea pierderilor s-a consolidat, cu mai multe studii privind risipa de alimente. La nivel global, numărul punctelor de măsurare a risipei de alimente la nivel de gospodărie aproape s-a dublat. Cu toate acestea, multe țări cu venituri mici și medii încă nu dispun de sisteme adecvate pentru a urmări progresul către Obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3, care urmărește să reducă la jumătate risipa alimentară până în 2030, în special în sectoarele comerțului cu amănuntul și al restaurantelor.

Doar patru țări – Australia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și 27 de țări membre ale Uniunii Europene, în total 31 de țări din 192 ale planetei  – au estimări privind risipa alimentară, pentru a urmări evoluția până în 2030. Canada și Arabia Saudită au estimări adecvate pentru gospodării, iar măsurarea risipei alimentare în Brazilia este așteptată până la sfârșitul anului 2024. În acest context, raportul menționat servește drept ghid practic pentru țările în cauză pentru a măsura și raporta în mod consecvent risipa de alimente.

 

Nu este doar o problemă a „țărilor bogate”

Datele confirmă că risipa alimentară nu este doar o problemă a unei „țări bogate”, deoarece cantitatea deșeurilor alimentare menajere diferă pentru țările cu venituri mari și mici cu 7 kg pe locuitor.

Țările din zonele geografice mai calde par să genereze mai multe deșeuri alimentare pe cap de locuitor în gospodării, ceea ce ar putea fi explicat printr-un consum mai mare de alimente proaspete, care conțin o cantitate mare de părți necomestibile și absența unui lanț solid de conservare prin frig a alimentelor.

Potrivit datelor statistice, pierderile și risipa de alimente generează 8-10% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră – de aproape cinci ori mai mult decât gazele cu efect de seră produse de întreg sectorul aviației pe întreg globul – și o pierdere semnificativă a biodiversității, echivalentul a aproape o treime din producția agricolă a planetei. Costul pierderii și risipei de alimente pentru economia globală este estimat la aproximativ 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari anual!

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *