A apărut numărul 4 al revistei de cultură a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad, „Ateneu arădean”!
Deși cu foarte puțină experiență acumulată, revista are dorința să fie luată în serios. Ca să se-ntâmple asta, ea însăși se ia în serios. Cum? Prin colectivul de redacție și colaboratorii pe care i-a atras, capitolele și temele în jurul cărora se concentrează articolele, prin exigența pentru limba română și pentru stilul practicat. Cuprinsul ei bogat acoperă o plajă culturală largă, zicem noi.
Ca să vă convingem, vă prezentăm sumarul numărului în discuție. Revista se supune judecății dumneavoastră, invitându-vă, totodată, să o parcurgeți.
„Ateneul arădean” este structurat astfel: BIBLIOTECA, CARTE, SCRIS, TIPAR; PATRIMONIUL CULTURAL; ISTORIE; ȘTIINȚĂ – EDUCAȚIE; CREDINȚĂ; LITERATURĂ, PROZĂ, ESEU, POEZIE, CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ; ARTE; INEDIT.
În capitolul, BIBLIOTECA, CARTE, SCRIS, TIPAR veți lectura:
Editorialul – Gabriela Gureanu, managerul interimar al instituției – De ce este inovarea importantă într-o bibliotecă?, Vasile Filip – Parteneri în casa cărților, Lucia Bibarț – Momente din istoria Bibliotecii „Alexandru D. Xenopol” Arad. Istorie în date și evenimente, Adriana Czibula și Mónika Tockács-Mathé – Elogiu cărții, Ioana Nistor – Artoteca-un spațiu dedicat artei la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”, Mariana Dan și Zoran Grujic – Filiala Micălaca a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad, Jelmira Mako – Biblioteca Orășenească Nădlac.
Capitolul, PATRIMONIUL CULTURAL reflectă cultura vie, patrimoniul uman, mișcarea de idei care este temelia nepalpabilă a patrimoniului construit.
Din capitolul Despre Cultura Română, adâncimi și suprafață – Reflecții, opinii, gânduri, veți fi seduși de reflecțiile unor importanți oameni de cultură contemporani precum: Adrian Alui Gheorghe, Lidia Vianu, Gheorghe Schwartz , Alexandru Ruja, Andrea H. Hedeș, Ovidiu Pecican, Daniel Cristea-Enache, Romulus Bucur , Anton Ilica, Angela Nache Mamier, Lizica Mihuț, Aurel Dico, Zenovie Cârlugea, Ion Calotă, Odilia Roșianu, Ioan Peter, Dorina Brândușa Landén, Anca Marilena Bica.
„Fără cultură naţională nu putem pretinde că/să avem istorie naţională, economie naţională, independenţă naţională; când nu vom mai vorbi de cultura română, ci vom vorbi de variante mai complexe, gen cultură europeană identitară sau chiar cultură universală globalizată, vom fi doar o populaţie care va ocupa locul în care va fi trăit cândva poporul român; ne vom hrăni, dar nu vom mai şti cine şi unde suntem.
Statul care nu investeşte în cultură e ca grădinarul care vrea să culeagă fără să samene; se va trezi, în final, cu palma goală.
În vremuri belicoase, eroii sunt cei care luptă cu arma în mână, care mor pentru o idee, care se sacrifică pentru patria lor. Exemplele sunt nenumărate în istoria recentă, în istoria mai veche. Artiştii, ca şi sportivii, sunt eroii unei naţii în vremuri de pace. Trebuie să li se acorde aceleaşi onoruri. „Câmpul” simbolic al artei lasă în urmă multe, foarte multe victime, ca în câmpul vizual să apară câteva nume, câteva identităţi conturate. Altfel vom spune precum poetul altădată: „Credem că suntem o ţară şi adevărul e că de abia suntem un peisaj” (Adrian Alui Gheorghe – scriitor, publicist, profesor univ. dr.).
Capitolul ISTORIE are următorul conținut: Doru Sinaci – Repere din trecutul cultural al judeţului Arad, Darian Paraschiv – Instituția cavalerismului în Evul Mediu, Sorin Bulboacă – Începuturile Lipovei (Sec. X-XIII)
ȘTIINȚĂ – EDUCAȚIE cuprinde două articole a doi profesori de limba și literatură română: Rodica Oros-O şcoală este bună dacă reuşeşte să contribuie la formarea unui om, Cristian Miclean – Tendințe în limba română actuală.
În capitolul CREDINȚĂ, Gabriela Adina Marco vorbește despre primului episcop ortodox român de Arad: Nestor Ioanovici – 256 ani de la naşterea şi 193 de ani de la mutarea la Domnul a primului episcop ortodox român la Arad: Nestor Ioanovici (1767-1830).
Unul dintre cele mai complexe capitole este LITERATURA, cu subcapitolele: PROZĂ, ESEU, POEZIE, CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ. În el veți citi textele unor scriitori contemporani ca: Gela Enea, Fevronia Spirescu, Angela Nache Mamier, Steluța Crăciun, Ionuț Claudiu Boia, Anton Ilica, Anca Giura, etc.
Proză: Steluța Crăciun – Țăranul cu valiza de lemn, Ionuț Claudiu Boia – Străinul (poveste contemporană), Fevronia Spirescu – Nunuk și firul de lună,
Poezie: Gela Enea, Angela Nache Mamier, Carina A Ienășel.
Critică literară: Anton Ilica – Prozatorul Gheorghe Schwartz „Trădează”: înapoi, cu ironie, la rhetoric, Anca Giura – „Mergem toţi spre frontieră…”*, Steluța Crăciun – Postmodernismul ca formă de protest cronică la cartea de teatru a lui Evra Gart, Despre morți numai de bine.
Medalion portretistic: Florica R. Cândea – Lucian Emandi – Poetul dintre două lumi.
„nu e nevoie
să te bați cu pumnii-n piept că ești mare poetă
că ți-a prins dumnezeu nobelul pe breloc
dar dacă poți să-i oprești pe traficanții de like-uri
în fața vitrinei unde-ți sunt expuse cărțile
să-i vezi cum își caută prin buzunare/ mărunțișul
atunci da
te poți bate cu pumnii-n piept
până se rupe bluza pe tine
și se vede cum îți zvâcnește mușchiul inimii
asta se-ntâmplă doar marilor poeți” (Gela Enea-nu e nevoie)
Capitolul ARTE vă va familiariza cu: arta marionetistică, muzicianul-instituție-Ioan Holender, o pleadoarie pentru interpretarea live, pictura arădeană uitată.
Semnează: Elena Gherghinescu Ziegler – Integrarea miturilor și legendelor ancestrale românești în memoria culturală prin jocul marionetelor, Rodica Colta – Anyos Livia Viola (Fajszi), o pictoriță arădeană aproape uitată, Rodica Oros – Dialog cu Ioan Holender, un om-instituţie, în Europa şi în lume, Dorin Frandeș – Pledoarie pentru interpretarea live – cultura vie.
„Cred că dacă te consideri un om împlinit și fericit, ai cam ajuns la ultimii pași, unde eu sper că încă nu sunt.” (Ioan Holender-muzician)
INEDITUL aduce articole semnate de: Anton Ilica, Florica R. Cândea, Ioan Tuleu, Dani Rockhoff , Gabriela Bălănean: Ioan Tuleu – Despre întrajutorare, Anton Ilica – Iuliu Traian Mera, ilustrul medic din Șiria, bărbatul frumos cu barbișon, mustață și eleganță maioiresciană, Florica R. Cândea – Noi ipoteze privind localizarea cârciumii-han Moara cu noroc, Gabriela Bălănean – Voluntariatul, o punte între oameni, Dani Rockhoff- „Fericirea începe cu tine însuți”.
Din interviul lui Dani Rockhoff : „Ei bine, sunt super, super fericit în România și mă bucur de fiecare dată când am ocazia să revin. Da, iubesc România pentru că o știu, știu România pentru că o iubesc!” (Mani Neuman-violonist, fost membru Phoenix)
Caseta redacțională a revistei este formată din: DIRECTOR FONDATOR: Doru Sinaci, REDACTOR-ŞEF: Lucia Bibarț, REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Ioana Nistor. Membri CONSILIULUI EDITORIAL: PREŞEDINTE: Sorin Bulboacă, VICEPREȘEDINTE: Gabriela-Tatiana Gureanu, manager interimar, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad și cu REDACTORI ASOCIAȚI: Florica R. Cândea, Gabriela Adina Marco, Maria Pantea, Gabriel Casap, Sebastian-Dragoș Bunghez, Horia Truță, Ioan Tuleu. Foarte importantă contribuția domnilor: Darian Paraschiv- CORECTURĂ TEXT, Marius Radu-TEHNOREDACTARE.
Nu putem încheia articolul fără încă un citat din numărul despre care facem vorbire, desigur:
„Cultura română este o cultură mare prin altitudine, adâncime și suprafață, prin varietate și expresivitate, prin numeroșii săi versanți valorici și prin potențialitățile pe care, cu fiecare nouă performanță, începe să le anunțe, să le presimtă, să le prefigureze”. (Ovidiu Pecican – istoric, scriitor, directorul revistei „Steaua”)
Întărit prin colaborarea cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, „Ateneul arădean” este pornit să cucerească prin contribuția dumneavoastră a celor care, prezenți în acest număr, l-ați făcut valoros și prin viitorii noștri cititori.
Vă mulțumim tuturor și dorim mult succes revistei!
Lucia Bibarț / UZPR Arad