Noi grupări economice
Alianța Litiului
Mexic, Argentina, Bolivia și Chile sunt cele patru țări care dețin cea mai mare parte a zăcămintelor de litiu din lume au încheiat o alianță pentru a reglementa producția și comerțul uneia dintre cele mai importante materii prime la nivel global (https://www.national.ro/politica/dominatia-resurselor-critice-noile-blocuri-geopolitice-vor-guverna-lumea-776760.html, postat pe 9 octombrie 2022. Patru grupuri chineze și un grup rus sunt pe lista scurtă a Guvernului de stânga din Bolivia, format de Partidul Movimiento al Socialismo, care urmează să anunțe decizia finală cu privire la viitorul partener al companiei de stat Yacimientos de Litio Bolivianos în exploatarea minereului esențial pentru fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice. Bolivia este țara care are cele mai mari resurse din lume, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite.
Bolivia a încercat să utilizeze tehnica și pe cont propriu, însă aceasta nu este foarte potrivită specificului local. Salinele din Bolivia au o concentrație mai redusă de litiu, numeroase impurități, iar sezonul ploios este mai lung decât în statele vecine. Statul a investit deja peste 800 milioane de dolari într-o rețea de iazuri și într-o fabrică neterminată despre care spune că va începe să producă 15.000 de tone de carbonat de litiu pe an începând cu 2023. Proiectul este rămas în urmă cu câțiva ani. Prețurile carbonatului de litiu folosit în construcția acumulatorilor pentru mașinile electrice au crescut de 10 ori în septembrie 2022 față de nivelul de la începutul anului 2021, la 67.700 dolari/tonă.
Chip 4
În zona Pacificului de est, Statele Unite au propus această alianță a semiconductorilor cu Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, cu scopul de a stabili lanțuri de aprovizionare care să nu se bazeze pe China și de a opri ascensiunea tehnologică a Beijingului.
I2U2
În Orientul Mijlociu, Israelul și Emiratele Arabe Unite s-au alăturat Indiei și SUA pentru a lansa acest nou bloc economic pentru a promova inovarea. Prima reuniune a grupului s-a încheiat cu o serie de acorduri care prevăd construirea de către EAU a unor „parcuri alimentare” care utilizează „tehnologii inteligente din punct de vedere climatic” sau finanțarea de către SUA a unor proiecte de energie solară în India, în scopul de a crea opțiuni energetice mai durabile pentru întreaga lume.
Rezervele mondiale de cupru
Cuprul este un indicator important al sănătății economice datorită încorporării sale în diverse materiale, cum ar fi echipamentele electrice și mașinile industriale (Lumea nu mai găsește „aur roșu”. Penuria ar putea dura până în 2030 | Ziarul National, postat pe 7 februarie 2023). „Deja prognozăm deficite majore în ceea ce privește cuprul până în 2030”, a declarat Robin Griffin, vicepreședintele diviziei Metale și Minerit din cadrul Wood Mackenzie,. El a atribuit acest lucru în mare parte tulburărilor din Peru de la începutul anului 2023, precum și cererii tot mai mari de cupru în industria de tranziție energetică.
Peru care reprezintă 10% din oferta globală de cupru și Chile – cel mai mare producător de cupru din lume – 27% din oferta globală, au înregistrat scăderi ale producției de minereu de cupru la începutul lui 2023. De asemenea, redeschiderea Chinei de la începutul anului 2023 are un impact major asupra prețului cuprlui, care va continua să crească.
Rezervele mondiale de gaze naturale
Federația Rusă se situează pe primul loc în lume, cu rezerve dovedite de 37 trilioane (mii de miliarde) m³ gaze naturale, pe locul secund se află Iranul, cu 32 trilioane m³, iar pe locul 3 se situează Qatarul, cu 24,7 trilioane m³ de gaze naturale (Competiția pentru cea mai mare resursă de litiu din lume – dominată de companii din Rusia și China (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 17 octombrie 2022).
Iar SUA, care extrag şi exportă cea mai mare cantitate de gaze naturale din lume, este a patra ţară din lume cu cele mai mari rezerve, 13, 6 trilioane m³; Turkmenistanul se clasează pe locul 5 cu 12, 6 trilioane m³ de gaze naturale.
În Europa, ţara cea mai bogată în zăcăminte de gaze naturale este Norvegia. Rezervele țării sunt de 1,5 trilioane m³. Însă această cantitate nu este suficientă pentru a asigura securitatea aprovizionării întregii Europe.
Situația și perspectivele economiei mondiale
Ediția 2022 a Raportului ONU privind „Situația și Perspectivele Economice Mondiale” (WESP), publicat pe 13 ianuarie 2022, constată că, după o perioadă favorabilă de redresare economică globală cu o creștere de 5,5% în 2021, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite prognozează că activitatea globală va crește cu 4% în 2022 și cu 3,5% în 2023 (Face à la croissance économique mondiale qui stagne, l’ONU appelle à faire front commun et améliorer les politiques financières | ONU Info, postat și vizitat pe 13 ianuarie 2022. Studiul indică patru factori principalii ai acestui declin: a) noile valuri de infecții cu Covid-19; b) dificultățile continue pe piața muncii; c) problemele prelungite ale lanțurilor de aprovizionare, și d) presiunile inflaționiste în creștere.
În ciuda unei îmbunătățiri solide a performanței economice în anul 2021, determinată de cheltuielile puternice ale consumatorilor și de o anumită revenire a investițiilor, precum și de comerțul cu mărfuri peste nivelurile de dinainte de pandemie, creșterea a încetinit semnificativ la sfârșitul anului 2021, în special în China, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, subliniază WESP 2022; această încetinire se datorează parțial fazei finale a planurilor de stimulare economică și fiscală, precum și perturbărilor majore din lanțurile de aprovizionare – într-o perioadă de redresare globală „fragilă și inegală”, raportul solicită „măsuri politice și financiare mai bine direcționate și coordonate la nivel național și internațional”. Odată cu varianta foarte transmisibilă Omicron a Covid-19, care declanșează noi valuri de infecții, este de așteptat ca bilanțul uman și economic al pandemiei să crească în continuare.
WESP avertizează că pandemia de Covid-19 a exacerbat sărăcia și inegalitatea, solicită reducerea decalajelor de inegalitate în interiorul și între țări și lucrul solidar: „Acum este momentul să reducem decalajele în ceea ce privește inegalitatea, atât în interiorul țărilor, cât și între acestea. Dacă lucrăm în solidaritate, ca o singură familie, putem face din 2022 un an de adevărată redresare pentru Oameni și economii”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, cu ocazia lansării WESP. La rândul său, șeful Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU, Liu Zhenmin, a subliniat că o redresare „incluzivă și durabilă” a economiei mondiale „nu poate fi realizată fără o abordare globală coordonată și susținută pentru stoparea Covid-19, care include accesul universal la vaccinuri”.
WESP subliniază că nivelurile de ocupare a forței de muncă rămân cu mult sub nivelurile pre-pandemie pentru cel puțin anii 2022 și 2023; participarea forței de muncă în Statele Unite și Europa rămâne la minime istorice, deoarece mulți dintre cei care și-au pierdut locul de muncă sau au plecat din câmpul muncii în Timpul pandemiei încă nu s-au întors. „Lipsa forței de muncă din economiile dezvoltate exacerbează problemele lanțurilor de aprovizionare și presiunile inflaționiste. În același Timp, creșterea locurilor de muncă în țările în curs de dezvoltare rămâne slabă, pe fondul progresului mai lent în ceea ce privește imunizarea și cheltuielile de stimulare limitate”, notează raportul. Ca urmare, se așteaptă ca ocuparea forței de muncă să se recupereze lent în Africa, America Latină și Caraibe și Asia de Vest. De asemenea, în multe țări, ritmul creării de locuri de muncă nu este suficient pentru a compensa pierderile anterioare de locuri de muncă.
În acest context de recuperare slabă a locurilor de muncă, se așteaptă ca numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă să rămână cu mult peste nivelurile de dinainte de pandemie, iar sărăcia va crește în continuare în economiile cele mai vulnerabile. Remitențele de la lucrătorii migranți de peste mări către țările lor de origine sunt din ce în ce mai importante pentru familii și pentru economii în general. Pandemia a dat o lovitură gravă eforturilor globale de reducere a sărăciei din cauza creșterii mai slabe și a pierderilor continue de locuri de muncă.
În plus, recuperarea completă a produsului intern brut pe cap de locuitor în următorii câțiva ani va rămâne dificilă pentru multe țări în curs de dezvoltare. Analiza estimează că Africa, precum și America Latină și Caraibe vor experimenta abateri de 5,5% și, respectiv, 4,2% față de proiecțiile pre-pandemie. Aceste diferențe persistente de producție vor exacerba sărăcia și inegalitatea și vor încetini progresul în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice. În schimb, PIB-ul pe cap de locuitor în economiile dezvoltate, în raport cu previziunile pre-pandemie, este de așteptat să se recupereze aproape complet până în 2023.
Spațiul fiscal limitat și constrângerile de finanțare cu care se confruntă multe țări în curs de dezvoltare continuă să limiteze capacitatea guvernelor de a efectua cheltuieli legate de pandemie, cum ar fi intensificarea imunizării, protecției sociale și asistenței medicale; în același timp, băncile centrale au început să-și retragă intervenția economică în fața crizei, în contextul presiunilor inflaționiste în creștere. Deși este necesară, o retragere rapidă a stimulentelor monetare ar putea periclita redresarea fragilă: programele de achiziție de active au contribuit la abordarea dificultăților financiare și la sprijinirea redresării; cu toate acestea, au crescut și vulnerabilitățile financiare globale și au adâncit inegalitatea economică. Situația fiscală și a datoriilor este deosebit de dificilă pentru multe țări în curs de dezvoltare cu venituri mici.
Împrumuturile suplimentare contractate în Timpul pandemiei și costul în creștere al serviciului datoriei au adus multe țări în pragul crizei datoriilor: „Autoritățile monetare ale țărilor dezvoltate trebuie să accelereze și să pună în scenă reducerea achizițiilor de active și a bilanțurilor acestora pentru a menține stabilitatea financiară, a menține la un nivel scăzut costul serviciului datoriei publice, a asigura sustenabilitatea datoriei și a evita consolidarea fiscală prematură”, a spus șeful Departamentului Grupul de supraveghere economică globală și autorul principal al raportului, Hamid Rashid.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: pixabay.com