În comuna Viziru de Brăila s-a desfășurat a V-a ediție a activității culturale „Șezătoare de primăvară”, pentru a readuce în atenția vizirenilor tradiții și obiceiuri peste care timpul și-a pus amprenta, dar care trebuie păstrate vii și transmise mai departe în memoria colectivă.
Organizatorii evenimentului au fost: Asociația Grupul de inițiativă Viziru, condusă de către Virgil Burcuș, în parteneriat cu Primăria comunei Viziru, reprezentată de către Ana Cornelia Măcrineanu, primar.
Înființată în anul 2019, încă de la începutul activității sale (al cărei obiectiv este tocmai promovarea tradițiilor populare românești din Viziru și din zona Bărăganului), Asociația Grupul de inițiativă Viziru a primit premii ale galelor de excelență, oferite de către Comunitatea Brăila-Galați, în cadrul secțiunii „Artă și cultură”.
În sala Căminului Cultural Vizireni, plină ochi, după ce primarul localitătii a rostit cuvinte de bun venit celor sosiți cu mic cu mare la eveniment și a prezentat invitații locali, pe cei veniți din județul Brăila, pe oaspeții de seamă de dincolo de Prut, startul șezătorii a fost dat de către Ansamblul de dans popular Crihăneanca, Filiala Centrului Raional Cahul, Republica Moldova, cu o sârbă și-o „bătută”, care au ridicat în picioare invitații și inimile românilor de dincolo și dincoace de Prut au vibrat cu putere, la unison!
Delegația din Republica Moldova (ai căror susținători și invitați din Galați au fost subsemnata, poet, jurnalist și scriitorul, critic literar Viorel Dinescu) a fost reprezentată de către: Valeriu Baban, Șeful Direcției Generale de Învățământ Cahul, Focșa Mihail, primar Larga Nouă, Raionul Cahul, Claudia Galaju, profesor de istorie la Liceul teoretic Ion Creangă, Zîrnești, Raionul Cahul, director al Centrului Raional de Creație al Copiilor „Universal” Zîrnești.
A venit rândul gazdelor: Oana Lupu (prezentată drept fiică a satului, elevă la Liceul de arte Haricleea Darcle din Brăila) care a interpretat cu profesionalism melodiile: „Cântecul și omenia”, „Jocul lui Badea Cocârță” „Dorul meu nu-i călător”.
Apoi, membrii Ansamblului Mătăcești au interpretat: „Din măcinii mei de piatră”, „Plină e lumea de dor „Dunăre, potecă lină”, „Bunicii cu vocea caldă”, după care, Costea Teodora Cristina a interpretat: „Pădurice, sora mea” și „Cine trece peste râu”.
Din denumirile cântecelor se poate observa cu ușurință despre ce anume transmit un mesaj soliștii, care sunt valorile specifice românilor.
Grupul vocal folcloric Chiralina, condus de interpreta Maria Radu (susținut de Catedrala „Nașterea Domnului” din Brăila) a interpretat un buchet de cântece din Bărăgan și alte zone folclorice, de mare frumusețe.
A venit din nou rândul fraților moldoveni cu o suită de dansuri moldovenești autentice, de-a răsunat până dincolo de Prut dragostea pentru dans și bucuria de a fi român.
Învățătorul Silviu Daniel Ivan, coordonator al Ansamblului Garofița s-a prezentat la șezătoare cu elevi care au prezentat cântece pentru mama, dansurile populare „Românul” și „Alunelul” (pe care nu le poți uita dacă ești roman), precum și o suită de alte dansuri specific populare.
Andreea Bițeanu, o altă elevă talentată a prestigiosului Liceu Haricleea Darcle a încântat sala cu melodiile „La mulți ani, zile senine” și „M-aș duce și eu la joc”.
Spre final, gazdele au adus în atenția publicului corul Nectar (care are numeroși membri, copii de toate vârstele, iubitori de tradiții și folclor) și pe Alina Popescu, o talentată fiică a satului a cântat câteva melodii poulare, dintre care amintim „Când doua inimi se unesc”.
Nu se putea încheia altfel șezătoarea decât printr-o altă (ultimă) prestație a fraților de dincolo de Prut, constând într-o suită de dansuri moldovenești, care i-au antrenat la dans pe toți participanții la complexul și memorabilul act cultural.
Invitații au putut admira și expoziția de pictură aparținând pictorilor vizireni Auraș Bogdan și Eugen Untaru, precum și un război de țesut autentic, la care se țesea efectiv. Au fost oferite mărțișoare croșetate tuturor invitaților, dar și bucate tradiționale (sărmăluțe în foi de varză cu mămăliguță, plăcintă, ș.a). Nu au lipsit nici fusul, fuiorul, din care, o tânăra torcea de zor, atrăgând atenția și admirația celor prezenți la șezătoare.
Ana Cornelia Măcrineanu, primarul comunei Viziru, a mulțumit cu recunoștință, lui Virgil Burcuș, organizatorul activității culturale (mare iubitor și păstrător de tradiții românești), sponsorilor, care au făcut posibil ca gazdele să își arate ospitalitatea, elevilor, profesorilor și invitaților, dându-le acestora o nouă întâlnire pe 7 martie, pentru a sărbători Ziua Femeii împreună.
A fost o experiență care s-a dovedit a fi unică, prin calitatea actului artistic și nu numai și pe care, organizatorii sunt dornici s-o repete și la anul, fiind mai hotărâți ca oricând, să ducă mai departe tradițiile și obiceiurile românești, să consolideze legăturile cu frații noștri moldoveni!
Mioara BACIU/UZPR