◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

Cartea – expresie a artisticului, exprimat prin cuvânt

Dintotdeauna, sărbătorile au celestul lor și harul de a scrie cronici neștiute în inimi.

Recentul regal de corinde, care a animat Salonul Cultural Gutenberg, a avut menirea de a apropia oamenii, de a învrăjbi mânia și ura, să nu apună soarele peste cerul ochilor. Să uităm, să ne bucurăm și să iertăm că prea suntem trecători, iar cartea, în plenitudinea conținuturilor, este dar.

Un ceremonial generator de gânduri, într-o lume pentru care darul, (și) prin carte, înseamnă iubire de semeni și matcă de nezdruncinat.

Momentul „de carte” a fost introdus de domnul Ioan Alexandru Ardelean, care a spus: „La Festivalul Gura Satului de la Macea am lansat monografia acestui festival.  Ca un dar / dor de sat, Florica R. Cândea a adus o donație consistentă. Împreună cu profesorul Valeriu Ilica, am cuprins, pentru revista „Gutenberg – Universul cărții”, ediția de decembrie, sinteza conținuturilor. De bună seamă, acestea se vor regăsi în prezentarea omului de istorie și cultură, Ioan Valeriu Tuleu.”

Astfel, Ioan Valeriu Tuleu prezintă „Cuvântul, ca bagaj local”, dar pentru aceasta „bagă mâna în jeb sau în poșnar”. Ioan Valeriu Tuleu afirmă că „această carte este necesară”, deoarece cuprinde termeni, cuvinte care se folosesc în satele noastre și care sunt pe cale de dispariție. „Citind din carte, din acest dicționar, am avut tot timpul întoarceri în timp, în satul meu, care este foarte asemănător cu Macea. Mă gândeam la copilăria mea, la oamenii pe care i-am cunoscut în satul meu, Seleuș (…) Cartea a scris-o Florica (R. Cândea), care este din Macea, este filolog, este poet și, mai ales, are o putere extraordinară de muncă, o sete de cunoaștere incredibilă.”

Suntem convinși că această redescoperire a dimensiunii lumii satului de altadată (Macea n.n), prin cartea prezentată, este mâna întinsă înspre acei care cred în virtuți netrecute în știrbire sau uitare. Mai cu seamă că „tot ce-i vechi nu piere”.

 

Carina A. Baba

Salon Cultural Gutenberg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *