Țările care fac obiectul unui asemenea proceduri trebuie să rezolve problema deficitului bugetar de maxim 3% pe an printr-un program de ajustare fiscală (https://cursdeguvernare.ro/bruegel-pentru-a-debloca-reforma-regulilor-fiscale-ue-ar-trebui-sa-reimpuna-procedura-de-deficit-excesiv.html, postat pe 18 octombrie 2023): regula a fost suspendată ân țările membre UE începând din 2020, ca urmare a urgenței cheltuielilor guvernamentale datorate pandemiei COVID-19. Deși nu are legătură directă cu reforma regulilor fiscale, reintroducerea procedurii de deficit excesiv ar putea ajuta la eliminarea actualului impas.
Comisia Europeană a declarat că va reinstaura procedura începând din 2024, pentru toate țările UE care încălcă limita de deficit de 3%. Dar acest lucru nu este sigur; suspendarea regulilor a fost prelungită și în 2022 și 2023, iar țările UE vizate de mișcare (inclusiv Franța, Italia și Spania) se pot opune deciziei.
Reinstaurarea procedurii de deficit excesiv în 2024, în conformitate cu normele actuale ar elimina disputele dintre state sau pe cele dintre state și Comisie. Cerințele de ajustare fiscală în temeiul procedurii de deficit excesiv sunt cunoscute și clare: ajustarea ar fi de 0,5% din PIB pe an – semnificativ, dar gestionabil. Căutarea unui compromis cu privire la noi reguli fiscale ar putea fi apoi ghidată de ceea ce este de dorit pe termen mediu și lung, mai degrabă decât de ceea ce regulile ar cere inițial din partea țărilor cu datorii mari – care ar fi supuse noilor reguli doar după ce vor ieși din procedura de deficit excesiv.
Principalul element al reformei de ajustare a deficitului excesiv, propusă de Comisia Europeană în aprilie 2023, este ca în loc ca țările UE să caute să-și ajusteze soldurile fiscale la un „obiectiv pe termen mediu” – adică aproape de echilibru sau în excedent – ar urma să adopte trasee individuale de ajustare fiscală, care să pună datoriile lor pe o traiectorie ferm descendentă până la sfârșitul unei perioade de patru până la șapte ani. Acest lucru s-ar face în conformitate cu criteriile derivate din metodologia Comisiei de analiză a sustenabilității datoriilor.
Punctul de conflict al reformei este că Germania și un grup de țări cu datorii mai mici consideră că strategiile individuale de ajustare a datoriei ar fi lipsite de transparență și ar oferi Comisiei puteri suplimentare în relațiile cu statele membre. Aceste țări doresc să reintroducă „garanții” – o ajustare minimă, indiferent de rezultatele analizei de sustenabilitate a datoriilor. Mai exact, țările fără deficit bugetar cer o ajustare anuală minimă de 0,5% pentru țările cu deficite mai mari de 3%, iar rata datoriei să ajungă la plafon în cel mult patru ani. Dacă datoria unui stat este mare și termenul prea scurt, atunci se aplică o regulă suplimentară: o reducere medie anuală de 1% a ratei datoriei pe următorii zece ani.
Alte elemente de compromis ar putea include o examinare independentă a metodologiei de analiză a sustenabilității datoriilor de către un Consiliu Fiscal European. Dacă procedura de deficit excesiv va fi activată în 2024, finalizarea reformei fiscale ar putea continua în paralel cu monitorizarea aplicării procedurii în următoarea perioadă legislativă.
Emilian M. Dobrescu
Foto: Steve Buissinne/Pixabay