Sâmbătă, 26 sept. 2020, s-au încheiat lucrările celei de-a XXVI a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură și Civilizație. Manifestarea care a avut loc în zilele de 25 -26 septembrie la Complexul Sportiv Izvoru Mureșului – Harghita, s-a bucurat pentru a doua ediție de sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
Dedicată împlinirii a 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri prin Tratatul de pace de la Trianon și a 80 de ani de la Dictatul de la Viena, începută cu binecuvântarea P.S. Andrei – Episcopul Covasnei și Harghitei, ediția din acest an, în afara lucrărilor prezentate în plen de o elită de profesori universitari, a venit cu noutăți editoriale privind acest eveniment istoric. S-au prezentat lucrări științifice, istorice, dar și fotografii, colecții (de medalii, cărți, artefacte, fotografii, timbre, etc.) lansări de cărți care reflectă viața culturală, socială și istorică a românilor din sud-estul Transilvaniei. Toate cuprinse în cele șase secțiuni care s-au finalizat cu dezbateri constructive la cele șase secțiuni: istorie, sociologie, etnografie și cultură românească, colecții și colecționari, mediul asociativ- exemple de bună practică. Expuneri de activități și acțiuni care fac cinste Neamului Românesc. O manifestare de la care te întorci mai bogat sufletește, cultural, istoric. Cu o pleiadă de intelectuali de la care ai ce învăța. Media lor de vârstă: peste 65 de ani. Rămân întrebări fără răspuns: va avea cine să ducă mai departe aceste manifestări de o imensă valoare pentru românii din sud-estul Transilvaniei? Se va ridica din rândul tinerilor cineva care să preia aceste frâie încă solide și după 26 de ediții și să le direcționeze în favoarea și pentru dăinuirea românismului pe aceste meleaguri? Într-o lume care se confruntă cu o politică agresivă a globalizării, este greu de răspuns, dar nădăjduim.
După ce am ascultat dezbaterile de la secțiunea „Mediul Asociativ – Exemple de bună practică.”, unde cei prezenți au vorbit despre implicarea lor în tot felul de „lupte” lăudabile pentru păstrarea românismului: menținerea presei scrise în limba română, a unor festivaluri tradiționale românești, procese câștigate în instanțe despre fapte care denigrau sau umileau comunitatea românească, manifestări culturale care să țină limba română la loc de cinste, cinstirea Eroilor Neamului prin ridicare unor troițe, eforturile cadrelor didactice de a avea o continuitate a școlii românești chiar și cu 4, 5 elevi, organizarea unor campanii de carte pentru comunitățile românești din Republica Moldova, îndrăznesc și o concluzie personală.
Este frumos să ne îmbrăcăm în costume populare, să ne adunăm la șezători, să fluturăm steagurile cu diferite ocazii, să împărțim pachețele, dar haideți să fim realiști. Pentru continuitatea românismului în acest spațiu geografic este nevoie de fapte concrete. De jertfă personală prin implicarea în diferite acțiuni sau campanii, fie că faci sau nu parte dintr-o organizație, asociație, fundație. Voi da spre exemplificare o poveste amerindiană care mie îmi place foarte mult:
„Se spune că într-o pădure izbucnise un incendiu devastator. Pasărea colibri tot aducea apă în cioc, ca să stingă focul.
Toate celelalte animale, înnebunite de spaimă, fugeau care încotro, pe unde nimereau.
Pasărea colibri continua, însă, să care apa în cioc.
Un tigru, conștient de zădărnicia demersului, îi atrase atenția:
-Ești nebună? Tu crezi că poți să stingi focul ăsta imens cu stropul de apă pe care-l aduci tu? Pasărea colibri îi răspunse:
-Eu îmi fac partea mea…”
Un îndemn potrivit ar fi să facem fiecare în pătrățica lui ceva concret. Să cărăm fiecare stropul de apă acolo unde pare că nu se mai poate face nimic. Să fim noi stropul de apă… Prin puterea exemplului personal poate reușim să-i atragem și pe alții, să devenim împreună un șuvoi de românism de nestăvilit. Așa să ne ajute Dumnezeu!
Felicitări și aprecieri pentru o ediție de nota zece, organizatorilor: Institutul de Cercetări
Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș, Centrul European de Studii
în Probleme Etnice București, Centrul European de Studii Covasna – Harghita Sfântu Gheorghe, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Asociația Ștefadina București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
Mihaela Aionesei – Târgu Secuiesc, Covasna