Gala Premiilor Fundației „Academia Internațională Mihai Eminescu”, care a avut loc pe 21 iunie a.c. la Muzeul de Artă din Craiova, „Le grand Prix de Poésie” fiind acordat poeților Visar Zhiti (Albania) și William Wolak (S.U.A.), a încheiat „Festivalul Mondial de Poezie Mihai Eminescu”. Inițiat în 2013 ca proiect al Fundația amintite, festivalul a ajuns, iată , după o întrerupere cauzată de pandemie, la ediția a IX-a. Au fost cinci zile pline, compacte, cu zeci de evenimente: recitaluri poetice, lansări de carte, întâlniri cu oficialități, serate în acompaniamentul muzicii, al schimburilor de idei etc. Toate acestea în limbile: engleza, română, turcă, italiană, spaniolă, albaneză, sârbă, cazahă, azeră, franceză, bulgară , arabă, macedoneană. Între 17 și 22 iunie, „au fluturat” la Craiova „steaguri” din America, Europa, Asia, Africa, reprezentate de 32 de poeți, majoritatea universitari, printre care: din Italia: Dante Maffia, Cinzia Demi (însoțită de cunoscutul pictor bolognez Maurizio Caruso și Marina Marani), Antonella Caggiano, Laura Garavaglia, Giuseppe Bova; din Senegal: Cheikh Tidiane Gaye; din Congo: Kama Sywor Kamanda; din Kosovo: Jeton Kelmen; din Grecia : Dinos Koubatis; din Bulgaria: Zdravka Evtimova; din Azerbaidjan: Ismail Mammad; din Iran: Umid Najjari; din Franța: Nicole Laurent Catrice; din Maroc: Khalid Raissouni; din Ucraina: Dmytro Tchystiak (din cauza războiului din Ucraina, a fost prezent doar prin intermediul unui mesaj via internet); din SUA: Jennifer Rathbun, William Wolak; din Kazakhstan: Ulukbek Yesdaulet (președintele Uniunii Scriitorilor din această țară); din Macedonia: Rade Siljan; din Columbia: Carlos Velasquez Torres; din Serbia: Risto Vasilevski; din Albania: Visar Zhiti(n.1952) – poet disident în Albania comunistă, condamnat pentru poezia sa antiregim la ani grei de închisoare, ispășind astfel după gratii intre 1979 – 1987. Din grupul de poeți români: Valeriu Stancu(Iași), prof.univ.dr.Catalin Bordeianu (Brăila), Ion Deaconescu (amfitrionul festivalului), Carmen Bulzan, Camelia Radulian, Constantin Barbu, Geo Vasile,
Roxana Ilie ș.a. Epicentrul acestei manifestari dedicate poeziei a fost Mihai Eminescu, la statuia căruia, aflată in Parcul Romanescu, s-au recitat versuri în semn de omagiu adus poetului la împlinirea a 133 de ani de la dispariția sa. Memorabil a fost florilegiul poetic desfășurat pe scena Filarmonicii „Oltenia” din Craiova, unde festivalul a căpătat dimensiunile și ritmurile muzicii. Muzică și poezie! Poezie și muzică!
Sunt de părere că Festivalul de la Craiova se distanțează oarecum de celelalte festivaluri de literatură ce se organizează în România, prin aceea că, la dimensiunea lui culturală, se adaugă cea de promovare a imaginii României în lume, de promovare a zonelor noastre turistice, în cazul de față a Olteniei. Daca la ediția a cincea, cea din 2017, de exemplu, scriitoriilor străini li s-a oferit prilejul de a admira la fața locului ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu, cu „Poarta Sărutului” , „Masa tăcerii”, „Coloana fără sfârșit” și „Aleea scaunelor”, sau muzeul în aer liber de arhitectură populară din Curtișoara, precum și alte muzee și case memoriale etc., iată, in acest răstimp din iunie, s-a mers la Caracal. Un oraș mic pe harta țării, dar cu o viață culturală neașteptat de intensă. Au dovedit-o cele câteva secvențe de spectacol artistic prezentate pe scena Teatrului Național din această urbe, e vorba de dansurile noastre populare, aplaudate de poeți, inclusiv de soldații americani aflați în misiune la baza militară de la Deveselu, cuceriți de virtuozitatea cu care dansatorii din Ansamblul folcloric „Romanați” au „interpretat” arhicunoscutul dans al călușarilor. Un loc de legendă în Caracal este Casa Memoriala „Iancu Jianu”, construită la sfârşitul sec.18 de bunicul vestitului haiduc Iancu Jianu.
Rămân repere în istoria „Festivalului Mondial de Poezie Mihai Eminescu”, ediția 2022, lecturile și lansările de carte de la Biblioteca județeană „Alexandru și Aristia Aman”. Este bine de știut că pentru câțiva poeți străini, în contextul unor schimburi culturale pe linie editorială (și nu numai!), între România și țara lor de origine, precum și datorită recunoașterii statutului lor de scriitori consacrați, echipa implicată în conducerea și organizarea festivalului a determinat editarea gratuită a câte o antologie masivă (de cca 400 p.) cu creații lirice din opera fiecăruia. Mai exact, e vorba de culegeri de versuri din volume de autor , ordonate pe capitole, parțial traduse în lb. română , precum și de comentarii și cronici literare , fotografii alb-negru , referințe critice și fișe biobibliografice. Sunt cărți apărute anul acesta la editura Revers din Craiova, în colecția Planeta Poeziei, despre care, la lansarea din 19 iunie, a vorbit însuși prefațatorul lor, scriitorul craiovean Constantin Barbu. Impresionantă este cea dedicată italianului Dante 
Maffia (n.1946, trăiește la Roma) – poet, prozator, eseist și critic de artă – recompensat de-a lungul anilor cu numeroase premii, distincții și medalii, intre care Medalia de aur acordată în 2004 de fostul președinte al Italiei, Carlo Azeglio Ciampi. Tom-ul său, cu titlul „Timpul va fi răpus”, cuprinde capitolele: „Poesie per Craiova”(p.9-32), „Eu sunt Tu”( capitol bilingv, italiană – română, traducere în română – Carolina Bologan, p.33 – 90), „Poesie d’amore”(p.91- 112), „The Roven , collana di poesia 5” (p. 113-118), „Genoveffa”(p. 119 – 169), „Adelaide”( p. 177 – 213), „Esercitazioni per diventare terrorista” (p.269 – 273), „Io non Io”( p. 276 – 294). Fișa sa biobibliografică se intinde pe 80 de pagini. Scriitor plurivalent, Dante Maffia a fost tradus inclusiv in limba română; dintre cărțile lui, romanul Tomasso Campanela a apărut în 2012 la editura Institutul European din Iași. Prezentă la festival în calitate de jurnalistă, l-am întrebat pe Dante Maffia: „Care sunt scriitorii italieni din noul val, cel mai bine cunoscuți și apreciați în momentul de față în Italia?”. Răspunsul lui a fost: Antonella Ossario (n.1960), Paola Mastrocola (n.1956), Melania Gaia Mazzucco (n.1966).
De asemenea, și Laurei Garavaglia din orașul Como i s-a tipărit o astfel de carte. Pentru Cinzia Demi, poetă din Bologna, licențiată în limba și literatura italiană, apreciată de critica literară din Italia, volumul publicat de ed. Revers are titlul „O umbră izvorâtă din forța tunetului”. Din el am aflat numele editurilor care îi tipăresc cărțile, al revistelor în care publică, ale saiturilor culturale cu care colaborează, cine sunt cronicarii italieni care au scris despre cărțile sale etc. ,,Ero Maddalena”/”Eram Magdalena” este cartea de versuri a Cinziei Demi tradusă și în limba română.
Este regretabil faptul că niciun post de televiziune sau radio nu a fost interesat cu adevărat de această sărbătoare internațională a literaturii. Deși TVR-ul are studio în Craiova, nu a considerat util să trimită un cameraman, însoțit sau nu de un reporter, pentru a filma și relata în decursul celor cinci zile momentele de vârf ale festivalului. Doar Gala Premiilor a intrat câteva minute în atenția TVR Craiova, știrea fiind difuzată numai pe plan local.
Eugenia Vasile / UZPR